O călătorie simulată pe Marte se apropie de sfârşit la Moscova, după 520 de zile. Astronauţii testaţi vor fi palizi şi foarte slăbiţi, însă echipa internaţională formată din cercetători de top au obţinut o serie de informaţii medicale de maximă importanţă. În prezent, cercetătorii germani speră să înceapă o simulare şi mai complexă a unei misiuni spaţiale cu oameni la bord, în apropiere de Cologne, relatează Der Spiegel.
Diego Urbina, un italian de 26 de ani cu rădăcini columbiene, împreună cu alţi cinci astronauţi, coboară vineri din macheta rusească din Moscova, după ce au fost privaţi aproape un an şi jumătate de lumina soarelui. Se va încheia, astfel, unul dintre cele mai îndelungate experimente de izolare. Urbina şi colegii săi au simulat o misiune spaţială până pe Marte şi înapoi. Cei şase astronauţi nu au avut acces la lumea din afară, ei primind mesaje radio de la centrul de control. Uneori, mesajele veneau cu o întârziere de 20 de minute, pe măsură ce naveta spaţială „se îndepărta” de Pământ.
Cei şase astronauţi nu au părăsit Terra, însă măsurile de siguranţă le-au imitat pe cele necesare pentru o misiune reală pe Marte. Doar câteva televiziuni din Rusia, Europa de Vest şi China au primit aprobarea de a filma sfârşitul experimentului. Reporterii au avut nevoie de certificate medicale care să garanteze faptul că sunt perfect sănătoşi, deoarece sistemele imunitare ale astronauţilor sunt atât de slăbite, încât nu vor rezista nici măcar în faţa agenţilor patogeni ale frigului, care, în cazul majorităţii oamenilor, sunt inofensivi.
Cercetări în domeniul sănătăţii
În urmă cu 17 luni, cercetătorii au închis uşile modulului, lăsând înăuntru trei astronauţi ruşi, un francez, un italian şi un chinez. Echipajul nu a fost supus la condiţii de imponderabilitate şi la radiaţii cosmice periculoase, prin urmare misiunea va produce descoperiri cu o aplicabilitate relativ modestă atunci când vine vorba despre misiuni spaţiale de lunga durata. Însă cercetătorii medicali din Germania sunt foarte încântaţi.
Curiozitatea lor este legată, în primul rând, de combaterea afecţiunilor medicale terestre. „De exemplu”, a declarat cercetătorul medical Jens Titze de la Universitatea din Erlangen din Bavaria, „pentru prima dată într-un studiu de lungă durată, am putut demonstra că un consum ridicat de sare duce la hipertensiune arterială”.
Cercetătorii de la Charite Hospital din Berlin au testat un nou senzor de temperatură. Dispozitivul, ataşat de frunte, îşi propune să monitorizeze pacienţii care au suportat, recent, o intervenţie chirurgicală, pentru a detecta la timp pericolul febrei.
Germanii au un plan şi mai ambiţios
Germanii planifică următoarea „călătorie în spaţiu” lângă oraşul german Cologne. Centrul Aerospaţial German (DLR) construieşte cea mai modernă instalaţie de testare din lume. Proiectul se numeşte „Envihab” şi costă 30 de milioane de euro. Este formată din cinci module care acoperă aproximativ 3500 de metri pătraţi.
Proiectul ar putea fi lansat peste doi ani. Subiecţii vor trebui să stea 60 de zile într-o poziţie orizontală, simulând un zbor spaţial către un asteroid, ca parte a misiunii „Osteogeneration”. Cercetătorii speră să afle de ce se atrofiază oasele pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Cu asemenea proiecte, instalaţia de testare a captat interesul multor parteneri potenţiali care nu ar putea fi niciodată suspectaţi că ar avea ambiţii cosmice. Compania de asigurări de sănătate Barmer GEK şi grupul de spitale Asklepios şi-au manifestat dorinţa de a colabora cu DLR.
Probleme cu ruşii?
Cercetătorii germani sunt foarte mulţumiţi de faptul că nu vor trebui să se mai bazeze pe modulul deja învechit „Mars500″ din Moscova. „Cercetările noastre privind sănătatea nu se potriveau cu interesele partenerilor noştri ruşi”, a declarat Titze.
Corupţia şi puterea statală arbitrară din Rusia i-a deranjat, de asemenea, pe cercetătorii germani. Oficialii vamali din Rusia, de exemplu, au întârziat preluarea unei încărcături cu dispozitive germane de răcire timp de cinci luni. Situaţia s-a remediat abia în momentul în care a intervenit ambasadorul german. „În cazul în care camionul nostru, încărcat cu instrumente de cercetare, se află blocat la graniţă timp de 10 zile în iarna rusească”, a declarat Titze, „fiabilitatea planurilor noastre este grav afectată”.
În altă ordine de idei, după 520 de zile de regim strict, 1000 de probe de urină şi 1500 de porţii alimentare gata preparate, Diego Urbina abia aşteaptă să coboare din laboratorul de testare din Moscova. „Cel mai mult îmi lipsesc întâmplările neprevăzute”, a declarat el.
