Ultimele fotografii realizate de căpitanul Robert Scott în expediţia sa din Antarctica au fost publicate recent, după ce au stat aproape un secol într-o cutie de carton dintr-o arhivă fotografică, fără să le recunoască numeni, relatează The Guardian.
Robert Falcon Scott şi camarazii săi au îngheţat şi au murit de foame în cortul lor la o distanţă de doar 11 mile de depozitul de alimente şi combustibil, în timpul expediţiei Terra Nova care a atins Polul Sud în ianuarie 1912. Corpurile membrilor expediţiei au fost descoperite abia în luna noiembrie a aceluiaşi an.
După doi ani de prelegeri, expoziţii şi proiecţii de film, precum şi de lupte aprige pentru drepturile de publicare, mii de fotografii, printre care şi cele cu Robert Scott, au fost returnate fotografului expediţiei, Herbert Ponting.
Filmul s-a dezintegrat. Un set de fotografii care au fost depozitate într-o cutie de carton s-au pierdut, iar Herbert Ponting a murit în 1935.
După foarte mulţi ani, fotografiile au fost cumpărate de o agenţie comercială de fotografie, însă nu au fost recunoscute. Fotografiile au reapărut în momentul în care o parte din arhivă a fost scoasă la licitaţie.
În 2001, fotografiile lui Scott au fost cumpărate de Richard Kossow, un anticar american care locuieşte în Londra, prin intermediul unei licitaţii în New York, unde, spre surprinderea lui, fotografiile nu au atras atenţia: „Cei mai mulţi dintre colecţionari nu ştiau nimic despre vânzare, iar cei care ştiau, nu au luat-o în serios”, a declarat el.
Ulterior, Kossow s-a întâlnit cu David M. Wilson, istoric şi cel mai mare nepot al lui Edward Wilson, un membru al echipajului lui Robert Scott care a murit alături de acesta. Cei doi au colaborat pentru publicarea unei cărţi, „Fotografiile pierdute ale Căpitanului Scott”, care a fost scrisă de Wilson şi publicată recent.
Muzeul Natural de Istorie din Londra a expus câteva fotografii începând din ianuarie 2002. La Cambridge, Institutul Scott va organiza o expediţie cu fotografii ale celui care a ajuns pentru prima dată la Polul Sud: Roald Amundsen.
În 1910 şi 1911, Scott a încercat să atragă fonduri şi sprijin public pentru expediţie. Exploratorul a fost conştient de faptul că cel mai mare efect propagandistic l-ar avea realizarea unor fotografii superbe. El l-a angajat pe Herbert Ponting pentru un salariu mai mare decât al celor care l-au însoţit.
Fotografiile lui Ponting au devenit reprezentative pentru Antarctica, însă el nu era destul de bine echipat, iar echipamentul era mult prea greu pentru ultimele etape ale expediţiei. Prin urmare, Scott l-a rugat pe Ponting să-l înveţe tehnicile de bază ale fotografiei.
Ponting a reţinut faptul că Scott a comis toate erorile începătorului, printre care şi cea de a veni de la plimbare şi de a anunţa că a făcut câteva fotografii extraordinare, doar pentru a observa că a uitat să scoată capacele lentilelor.
Fotograful profesionist a procesat ultimul film fotografic în cabana care reprezenta baza expediţiei.
