Foştii lideri ai Poloniei, bântuiţi de secretele CIA

Parchetul polonez ia în calcul posibilitatea de a-i acuza de crime de război pe fostul premier Leszek Miller şi pe ex-preşedintele Aleksandr Kwasniewski, în cazul transferurilor secrete de deţinuţi operate de CIA în Polonia.

Potrivit cotidia­nului Gazeta Wyborcza (GW), procurorii po­lo­nezi care au in­ves­­ti­gat în secret acu­­zaţiile formulate în 2005 de organizaţia Human Rights Watch (HRW) privind transferarea ilegală şi torturarea suspecţilor de terorism reţinuţi de SUA în Afganistan ar putea formula acuzaţii de „implicare în crime de război” împotriva fostului lider al guvernului polonez Leszek Miller, a ex-preşedintelui socialist Alexandr Kwasniewski şi a ex-ministrului de Interne, Krzysztof Janik. Evaluarea parchetului are loc ca urmare a apa­ri­ţiei de noi date în cadrul anchetei de­marate de anchetatorii ministerului public de la Varşovia în 2008. Săptămâna trecută, documente ale Poliţiei de Frontieră poloneze, publicate de Helsinki Founda­tion, au relevat debarcarea a 20 de „pasageri” din avioane închiriate de CIA pe aeroportul militar Szymany în perioada decembrie 2002-septembrie 2003. Dintre aceştia, 16 nu au mai plecat din Polonia şi ar putea fi prizonieri ai CIA, apreciază GW.

Aeroportul Szymany şi baza de informaţii adiacentă, Stare Kiejkuty, sunt locaţiile citate de majoritatea anchetelor inter­na­ţionale efectuate în cazul ex­trădărilor excepţionale efectua­te de SUA în „războiul împotri­va terorismului” declarat de admi­nistraţia George W. Bush după atacurile de la 11 septembrie 2001. Iniţial, cei doi foşti lideri de la Varşovia au negat că ar avea cu­noştinţă despre existenţa vre­unor închisori secrete sau a vre­unui transfer de deţinuţi pe teritoriul Poloniei. „A existat o cooperare cu serviciile americane de informaţii, lucru care explică zborurile CIA la Szymany. Dar nu au existat deţinuţi „, a declarat însă, marţi, Kwasniewski pentru GW. La rândul său, preşedintele partidului Stânga Poloneză, Leszek Miller a refuzat să comenteze.

În cazul în care procurorii vor hotărî să formuleze acuzaţii împotriva celor trei, acestea vor trebui transmise Parlamentului, care va decide dacă aceştia vor compărea sau nu în faţa Tribunalului Statului, instanţa abilitată să judece înalţi demnitari. În 2005, HRW, alături de Washing­ton Post, a acuzat şi România că ar găzdui închisori secrete ale CIA, însă oficialii de la Bucureşti au negat constant aceste acuzaţii. Cu toate acestea, în vara anului 2009, cotidianul New York Times scria, citându-l pe fostul şef al principalei baze de aprovizionare a CIA din Europa Kyle D. Foggo, că o clădire de pe o stra­dă aglomerată din Bucureşti a servit drept închisoare secretă a CIA.

Extrădările extraordinare, efec­tuate de CIA pentru a putea interoga suspecţii de terorism în afara jurisdicţiei SUA – prea restrictivă în privinţa metodelor de interogare -, au făcut până acum obiectul a trei rapoarte internaţionale: unul al Consiliului Europei, unul al Parlamentului European şi altul al ONU. În viziunea MAE român, nici unul din cele trei rapoarte nu a adus dovezi privind implicarea Bucureştiului, ci doar „presupuneri, conexiuni şi informaţii furnizate de «surse» nespecificate”, ale căror „credibilitate şi veridicitate nu pot fi verificate”. Lituania – ţară aflată pe diferitele liste cu statele care au oferit asistenţă CIA la extrădările extraordinare – a dezminţit începând din 2005 aceste acuzaţii. La începutul acestui an însă, şeful spionajului şi ministrul de Exter­ne de la Vilnius au demisionat, după ce guvernul a recunoscut că a găz­duit un centru de detenţie CIA într-un complex hipic din apropierea capitalei.