Un episod care a marcat istoria Germaniei este rescris in urma descoperirilor din arhivele STASI. Politistul din Berlinul de Vest care, pe data de 2 iunie 1967, a impuscat un student participant la o manifestatie lucra pentru STASI inca din 1955, presa germana si internationala punand acum problema daca ucigasul nu a avut cumva si rolul de agent provocator.
Impuscarea studentului la literatura Benno Ohnesorg de catre politistul Karl-Heinz Kurras, in timpul unei manifestatii impotriva prezentei in Berlinul de Vest a sahului Iranului, Mohammed Reza Pahlavi, a avut ca efect imediat radicalizarea extremei-stanga germane, justificand inclusiv activarea unor organizatii teroriste ca Factiunea Armata Rosie si Miscarea 2 Iunie (care a preluat ca denumire data gravului incident). Politistul ucigas a devenit o chintesenta a "fascismului" si a tuturor relelor din Germania de Vest.
Dar, in profunzime si pe termen lung, impuscarea lui Ohnesorg a fortat Germania de Vest la reflectie si actiune. Marek Dutschke, fiul fostului lider al miscarii studentesti vest-germane Rudi Dutschke, estima pentru cotidianul britanic "The Independent" ca moartea lui Ohnesorg a declansat modernizarea Germaniei de Vest, ducand la o mai mare democratie, la egalitate intre sexe si libertate sexuala. "Germania nu ar fi devenit tara liberala de astazi, nu ar fi fost la fel daca acest eveniment nu s-ar fi intamplat", a explicat Dutschke. Politistul Karl-Heinz Kurras, astazi in varsta de 81 de ani, a recunoscut ca a fost agent STASI, dar continua sa sustina ca impuscarea studentului a fost doar un accident, nu o actiune de provocare ordonata de superiorii sai din serviciile secrete est-germane. si daca ar fi fost asa, sustin unii dintre cei care au analizat evenimentul si urmarile lui, rezultatul a fost invers celui scontat: nu discreditarea si slabirea Germaniei de Vest, ci dimpotriva, consolidarea democratiei.
