18,88 de milioane de euro. Aceasta este suma totală încasată, în 2013, de primii cinci mari beneficiari de subvenţii de la bugetul UE şi cel al României, pentru ”bunăstarea animalelor – porcine”, conform datelor furnizate de Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură. Dintre aceştia doar două sunt societăţi cu capital românesc, restul având acţionari cetăţeni libanezi şi companii din SUA şi Cipru.
Cine a mizat pe agricultura românească? Portretul investitoriloreste conturat de publicaţia americană New York Times, care arată legătura între bani, lobby şi influenţa unui fost ambasador şi este completat brutal înrechizitoriile procurorilor, care au pornit pe urma banilor fraudaţi.
Primul loc, în acest clasament al celor mai importanţi beneficiari de astfel de subvenţii, este ocupat de SC Vegetal Trading SRL, firmă cu sediu în Brăila, carea primit 6,17 milioane de euro. Acţionarul majoritar este Marin Moraru, care are 80% din acţiuni. Diferenţa până la 100% este deţinută în mod egal de Liliana Preda (Moraru) şi Maria Lupaşcu (Moraru). Principalul obiect de activitate al companiei este creşterea porcinelor. Marin Moraru este acţionar şi la grupul de firme Marex din Brăila şi ocupă o poziţie fruntaşă în Top 50 cei mai bogaţi fermieri cu o avere de 80-90 milioane de euro. Averea sa l-a poziţionat ani la rând în Topul celor 300 de milionari români.
Conform datelor postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, SC Vegetal Trading SRL a avut în 2012 o cifră netă de afaceri de 503,3 milioane de lei şi un profit net de 14,2 mii lei.
Site-ul antiţepari.ro a arătat că, din informaţiile BNR, cele mai importante firme din cadrul Grupului Marex au emis, în ultimele 5 luni, 81 de cecuri (valoare 4,5 milioane lei, respectiv un milion de euro) şi 2.167 de bonuri la ordine (valoare 137,5 milioane lei, respectiv 30,5 milioane de euro) fără acoperire. În total, este vorba despre o sumă de aproximativ 31,5 milioane de euro.
Pentru a afla punctul de vedere al lui Marin Moraru, am încercat să-l contactăm telefonic, în repetate rânduri, însă fără succes.
Despre bani, lobby şi influenţă politică
Al doilea mare beneficiar este Smithfield Ferme, parte a concernului american Smithfield Foods. Compania a fost înfiinţată în anul 2004 când Smithfield Foods a achiziţionat combinatul Comtim, care a devenit Smithfield Foods.
Reamintim faptul că, anterior privatizării, televiziunile au arătat imagini cu porcii de la Comtim care au murit de foame, fiindcă nu mai erau bani pentru hrana acestora.
Pe de altă parte, New York Times scria că firma americană a reuşit să deţină, într-un timp relativ scurt, 40 de ferme în România, graţie lobby-ului făcut, între alţii, de fostul ambasador Nicholas Taubman pe lângă importanţi politicieni români.
Acum, Smithfield Ferme a obţinut subvenţii în valoare de circa 5,16 milioane de euro pentru bunăstarea animalelor. Conform Finanţelor, Smithfield Ferme a avut în urmă cu doi ani o cifră de afaceri netă de 697,6 milioane de lei şi un profit net de 89,5 mii lei.
Reprezentanţii companiei ne-a răspuns că ”Smithfield România a dezvoltat un model de afacere integrată de succes, în urma investiţiilor de peste 600 de milioane de dolari realizate pânăîn prezent. Smithfield Ferme gestionează 50 de ferme de creştere a porcilor în judeţele Timiş şi Arad, proprii sau construite în parteneriat cu fermierii locali, conforme cu toate cerinţele europene din domeniu. Cele mai multe dintre ferme sunt investiţii de tip greenfield, celelalte fiind modernizate şi retehnologizate în conformitate cu toate cerinţele europene din domeniu, producând anual peste 1 milion de porci comerciali”. Însă, în răspunsul companiei nu se regăseşte punctul de vedere solicitat de România liberă, referitor al informaţiile publicate în New York Times.
Citeşte şi: Scandalul “Smithfield” invrajbeste autoritatile timisene
Cu 2,69 de milioane de euro, SC Agrisol Internaţional R.O. SRL se plasează pe a treia poziţie în topul celor mai mari beneficiari de subvenţii pentru porcine. Povestea grupului Agrisol a început în 1962, când între oraşele prahovene Ploieşti şi Câmpina a fost înfiinţată Întreprinderea avicolă de stat Băicoi. În martie 1991 întreprinderea devenea Avicola Ploieşti, fiind unul dintre cei mai importanţi producători de carne de pui din România. Opt ani mai târziusocietatea a fost privatizată. Acţionarii sunt cetăţenii libanezi Youssef Laoun (25,45%) şi Charbel Laoun 24,55%). Cealaltă jumătate din acţiuni aparţine firmei cipriote Sarels Internaţional Limited.
Reamintim faptul că, în august 2012, Youssef Laoun a fost pus sub acuzare de procurorii DIICOT pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă în operaţiuni comerciale cu cereale. Paguba la bugetul statului a fost evaluată de 30 de milioane de euro. Laoun este acţionar la 25 de firme, printre care Toneli, Euro-Casa Prod şi Maria Group SRL.
Citeşte şi: Cine sunt Ghebaur şi Trandafir, milionarii din port cercetaţi de DIICOT
Până la închiderea ediţiei, nu am primit nici un răspuns din parte companiei SC Agrisol Internaţional R.O. SRL, referitor la situaţia juridică a acţionarului firmei, Youssef Laoun. Fără răspuns a rămas şi întrebarea:ce impact a avut punerea sub acuzaţie a lui Laoun asupra afacerilor societăţii comerciale?
Mită în pulpe de pui şi ficat de pasăre
Şi Porcellino Grasso SRL din Vâlcea a obţinut subvenţii de 2,44 de milioane de euro. Afacerea de familie aparţine lui Ovidiu Justin Paraschiv (95%) şi Andrei Paraschiv (5%).
La sfârşitul anului trecut, Ovidiu Paraschiv a fost pus sub acuzare de către procurorii anticorupţie în dosarul evaziunii fiscale de 70 de milioane de euro, în care au fost arestate mai multe persoane, printre care şi procuroarea Angela Nicolae şi fiul ei, avocatul Daniel Nicolae. În acelaşi dosar a fost pus sub acuzare senatorul PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, care are fi primit mită 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 kg ficat de pasăre. Însă, Paraschiv a intrat în lumina reflectoarelor după ce s-a afişat la braţ cu Andreea Antonescu, fosta membră a grupului Andre. Averea acestuia se ridică la circa 70 de milioane de euro şi provine din comerţul cu carne.
Nici reprezentanţii Porcellino Grasso nu ne-au transmis un răspuns în ceea priveşte modul în care societatea a fost afectată de punerea sub acuzaţie a lui Ovidiu Paraschiv.
A cincea poziţie este ocupată de Nutricom SA Olteniţa, cu cele 2,42 de milioane de euro obţinute ca subvenţii. Acţionarul principal este compania Agrigento Holding Limited din Cipru, care are 77,29% din acţiuni.
Nutricom deţine 98% din acţiunile Avicola Călăraşi, companie care a fost închisă anul trecut din cauza unui scandal legat de comercializarea de carne infestată cu salmonela.
Citeşte şi: VIDEO. Se închide Avicola Călăraşi. Carnea de pui avea salmonella
La sfârşitul lunii iunie a anului trecut Nutricom SA Olteniţa avea datorii la bugetul de stat fiind începută, la acea dată, procedura de executare silită.
”În prezent, ştiu doar că avem de plătit TVA-ul aferent lunii trecute. Avem sume mari de încasat de la Avicola şi, fiindcă fabrica este închisă, întâmpinăm greutăţi”, ne-a spus Paul Pescăraşu, director economic al Nutricom.
Subvenţiile pentru ”bunăstarea animalelor – porcine” se asigură din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (95% din bugetul UE şi 5% din bugetul naţional). Banii sunt alocaţi pentru asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice (creşterea spaţiului alocat fiecărui animal, îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a porcinelor pe durata transportului, asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială în cadrul exploataţiilor etc).
