Autostrada ar putea fi finanţată din Fondurile de Dezvoltare Regională ale UE, dacă parteneriatul public-privat va da greş, ceea ce este foarte probabil.
Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov ar putea fi propusă spre finanţare Comisiei Europene, pentru a beneficia de resurse financiare alocate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în situaţia probabilă în care nu se va putea încheia contractul de parteneriat cu asocierea firmelor Vinci-Strabag-Aktor.
Un joint-venture format din cele trei companii a fost desemnat. Câştigător al procedurii de concesiune cu aproape un an în urmă, însă în lunile scurse de atunci firmele nu au reuşit să aducă şi finanţarea necesară, cifrată la aproximativ 1,8 miliarde euro.
“Piaţa financiară din România nu este pregătită să aducă 1,8 miliarde euro pentru sectorul Comarnic-Braşov, ca să poată fi realizat în parteneriat public-privat. Norocul nostru este că proiectul se găseşte pe reţeaua TEN-T comprehensive (reţeaua extinsă trans-europeană). Spun «noroc» deoarece atunci când s-a iniţiat parteneriatul nu s-a avut în vedere această posibilitate”, spune Marcel Boloş, director al autorităţii de management pentru fondurile allocate sectorului Transporturi.
Potrivit lui Boloș, proiectul ar putea beneficia de o finanţare de 85% din valoarea eligibilă, cifrată la 1,1 miliarde euro. Restul banilor ar putea veni de la bugetul de stat. Din fondurile UE se vor putea plăti şi exproprieri pentru terenul necesar, în limita a 10% din valoarea eligibilă.
Bătaie pe banii FEDR
Lucrurile nu sunt însă atât de simple. În FEDR există disponibile pentru România doar 1,35 miliarde euro, bani din care trebuie realizate mai multe autostrăzi. Acestea sunt Ploieşti-Comarnic-Braşov (1,42 miliarde euro), Braşov-Sibiu (690 milioane euro) şi Braşov-Bacău (2 miliarde euro). Suma totală este de 4,1 miliarde euro. Potrivit lui Marcel Boloş, finanţarea câtorva dintre aceste proiecte ar putea migra spre Fondul de Coeziune, unde există alte două miliarde de euro alocate pentru autostrăzile noastre. Migrarea proiectelor între fonduri trebuie negociată însă cu CE. “Nu este o regulă că un proiect trebuie finanţat doar din FEDR sau FC în funcţie de reţeaua pe care este, centrală sau extinsă. Dorim trecerea unor proiecte pe FC, urmând ca pe FEDR să rămână Ploieşti-Comarnic-Braşov”, spune el. Lucrările ar putea începe înainte de obţinerea unui acord de la Comisie. “De la data la care începem negocierea şi până trimitem aplicaţia de finanţare durează un an, un an şi jumătate. Se va putea lucra la partea de aplicaţie de finanţare în timp ce se fac şi lucrările”, spune el.
Cu aproape un an în urmă, în decembrie 2013, premierul Ponta anunţa că firmele Vinci, Strabag şi Aktor au fost desemnate câştigătoare ale procedurii de concesiune, perdanţi fiind constructorii italieni Impregilo şi Salini. Lucrările urmau să înceapă în primăvara acestui an, mai spunea Ponta. A trecut aproape un an şi tot ce se ştie este că părţile, anume Compania de Drumuri, bancherii finanţatori, cele trei firme constructoare indicate, sunt înţepenite în aceleaşi negocieri interminabile în care se găseau şi în vară şi al căror sfârşit nu pare a fi aproape.
Încheierea discuţiilor cu Vinci-Strabag şi Aktor fără demararea concesiunii ar reprezenta un al treilea eşec în această privinţă. Primul a fost în 2005, când guvernul Alianţei DA a reziliat mai multe înţelegeri semnate de echipa lui Adrian Năstase, invocând lipsa de transparenţă la semnarea înţelegerilor. Al doilea eşec a avut loc în 2010, când firma franceză Vinci nu a reuşit să închidă financiar proiectul fără o modificare radicală a condiţiilor cuprinse în oferta depusă. Ministerul Transporturilor a refuzat modificările solicitate, iar precontractul a fost reziliat.
