Topul firmelor constantene dupa profitul brut obtinut in anul 2004 are o concluzie clara: Marea Neagra este principala sursa de venituri a economiei locale. In primele zece societati se intalnesc patru care fac afaceri in domeniu, iar pana la locul 20 mai sunt trei exemple. Obiectul de activitate al firmelor implicate se refera la activitati anexe transporturilor pe apa, la activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale sau la manipulari, acest din urma caz fiind specific operatorilor portuari. Profitul brut obtinut de o astfel de societate in 2004 o situeaza pe locul sapte in clasamentul general, cu o cifra de 170.064.205 miliarde lei vechi. Pe primul loc in ceea ce priveste cifra de afaceri realizata se situeaza industria petroliera. Cu aproape 47.000 de miliarde de lei vechi, Rompetrol Rafinare ocupa locul intai al acestei categorii.
Top 10 da frisoane
Ciferele de afaceri nu spun prea multe, structura produselor exportate de industria constanteana este insa ingrijoratoare. Cu exceptia primelor doua locuri, obtinute de Rompetrol Rafinare si Daewoo-Mangalia, Top 10 arata ca, in majoritate, societatile constantene vand deseuri. In primele zece firme dupa veniturile la export in 2004, jumatate au ca obiect de activitate „recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile”, „comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor”. Daca nu vand fier vechi, exportatorii constanteni se indreapta spre comertul cu ridicata al animalelor vii, al cerealelor, semintelor si furajelor sau spre fabricarea articolelor de imbracaminte. Din pacate insa, nici o gaina sau o curca vie nu va aduce valoarea adaugata de care are nevoie economia Constantei. In ceea ce priveste exportul de imbracaminte, lucrurile se vor schimba in scurt timp. Patronii acestor fabrici au deja planurile bine stabilite: cand forta de munca din Romania se va scumpi prea mult, afectandu-le rata profitului, isi vor lua catrafusele si se vor muta intr-o tara africana din lumea a treia, unde angajatii muncesc pe salarii de mizerie. Lohn-ul nu a fost niciodata salvarea economiei, a reprezentat numai o etapa in dezvoltare. Din pacate, fara produse finite, exporturile romanesti nu vor aduce plus-valoarea necesara dezvoltarii. Exportul de fier vechi si de cereale are izul unor tunuri trase de afaceristi straini, care, dupa ce isi umplu conturile, se pensioneaza pe coasta insorita din Monte Carlo. In urma lor ramane o economie devalizata.