Festivalul de teatru contemporan „Piese Noi din Europa” s-a desfasurat recent la Wiesbaden (Germania). Infiintata initial la Bonn de dramaturgii Tankred Dorst si Ursula Ehler, Bienala – care s-a mutat in 2004 la Wiesbaden – prezinta in exclusivitate creatii contemporane de autori europeni. Au fost aduse 28 de productii din 21 de tari: 12 din Europa de Vest si 9 din Est. Organizatorii festivalului, regizorul Markus Bothe, autoarea Julia Zeh si Manfred Beilharz, intendentul Teatrului de Stat (Staatstheater) din Wiesbaden, au parcurs in ultimii doi ani 80.000 de kilometri in cautare de noi talente. In tarile participante, s-a creat de cativa ani o retea de „supervizori”, care indica organizatorilor autori de talent cu piese inedite. Din partea Romaniei, „mady-baby.edu” de Gianina Carbunariu, in regia autoarei, a fost prezentata pe scena „Studio” din Staatstheater.
„We have a deal” este laitmotivul celor doi protagonisti masculini. Madalina are 14 ani. A venit la Dublin, ademenita de promisiunile noului prieten roman instalat de cativa ani in capitala Irlandei, si pe care l-a cunoscut in Romania. Fosta eleva a trebuit sa renunte rapid la „cariera de star”, cu care acesta a ispitit-o. Amorezul, metamorfozat in proxenet, utilizeaza metode speciale: pasaport confiscat, santaj si batai. Un student roman la „Arte vizuale” devine asociatul afacerii: turneaza filme de „hard-porno” cu Madalina-Mady-baby, gras retribuite de clientii locali. Cand fata, insarcinata, nu mai e rentabila, cei doi o elimina fizic. In noul apartament in care s-au mutat, asociatii sarbatoresc prima victorie: au obtinut cetatenia irlandeza „legala”…
„Lipsa de modele morale si felul in care se negociaza puterea au ramas teme foarte actuale in Romaniade azi”
Madalina Ghitescu (Mady-baby), Razvan Oprea (proxenetul) si Roland Matsangos (studentul) au impresionat publicul prin jocul expresiv. Publicul cu casti pe urechi, care a urmarit textul tradus in germana si citit de autoare, Ioana Craciun, i-a rasplatit pe artisti cu indelungi aplauze. Gianina Carbunariu (n. 1977) a terminat piesa „mady-baby.edu” in 2004, in cadrul unui stagiu de dramaturgie la Royal Court Theatre, Londra. In noiembrie 2004, a avut loc premiera la Teatrul Mic din Bucuresti. „Actorii independenti cu care lucrez azi sunt fosti colegi din facultate”, ne spune regizoarea. De ce a ales acest subiect? „Ca artista, vreau sa vorbesc despre realitatile din Romania. In 2004, in momentul cand am scris piesa, erau teme care ma interesau. Si au ramas foarte actuale, din pacate, pana azi. Lipsa de modele morale din Romania, traficul de tot felul – nu numai de femei sau de copii – ca modalitate de negociere a puterii a luat o enorma amploare”. O alta tema a piesei, spune Gianina Carbunariu, este „mitul tabuizat al plecarii in strainatate”. Multi oameni care au plecat in Vest si s-au izbit de probleme nu pot sa se intoarca in Romania. „Ei se afla intre doua lumi. Pe de-o parte, tara parasita: "Niciodata nu ma mai intorc acasa!" si pe de alta parte, un miraj, pe care-l descopera brusc si la care se adapteaza foarte greu. Despre asta este vorba: Ce platesti? Care e pretul adaptarii…” O alta intrebare: „Cum ai facut primul milion de dolari? Care a fost primul pas?” De cele mai multe ori, spune Gianina Carbunariu, „in Romania nu ne uitam cum s-au facut banii, cum s-au realizat averi. Toti sunt niste rechini…”
La „Festivalul de Teatru Nou” din Wiesbaden, autoarea a venit pentru prima oara in 2004, cu piesa „Stop the Tempo”, prezentata in martie a.c. la Bruchsal. La Leipzig va fi jucata in toamna. Pe langa mizeria din Romania, piesa scoate in evidenta si metamorfozele morale ale Occidentului. Importul de „servicii sexuale” din regiunile sarace ale Europei de Est a devenit o ramura profitabila a economiei subterane din tarile UE.
„Privirea ironica asupra cliseelor este calitatea artistica deosebita a piesei”
Regizorul Markus Bothe, directorul festivalului, se bucura de ecoul acestuia in randul participantilor si al publicului. „Incercam sa aducem o selectie cat mai variata din intreaga Europa. Ne intereseaza diversitatea artistica a participantilor. Din unele tari, avem chiar cate doua productii. Dar exista si clisee. In cazul piesei romanesti, cliseul despre romanii care pleaca la Dublin si devin parte a lumii interlope. Ceea ce vad eu in piesa "mady-baby.edu" este o privire ironica asupra acestor clisee. Si asta se intampla intr-un mod foarte drastic, cu degetul direct pe rana… In piesa, acest aspect imi place in mod special, fiindca ii da o calitate artistica deosebita”. Inca de la inceputurile sale la Bonn, Forumul Festivalului de Teatru Contemporan a oferit multor tineri dramaturgi posibilitatea unui debut profesional. Markus Bothe prezinta cativa autori pentru care Bienala „Piese Noi din Europa” a fost o trambulina de succes: Bilyana Srbljanovic (n. 1970, Belgrad) autoarea piesei „Lacustele”, Jaan T’tte din Estonia (n. 1964, Viljandi), Emma Dante (1967, Palermo) si Letizia Russo (1980, Roma). Norvegianul Jon Fosse, care a debutat la Bonn, este unul dintre cei mai cunoscuti. La atelierul de traducatori, au fost prezentate piese din Franta, Portugalia, Belgia, Olanda, Ungaria si Romania.
„Vitamine” de Vera Ion si „Zina, f…a lui Nils” de Peca Stefan, ambele traduse in germana de Ina Tartler.
In jur de 80 de dramaturgi din intreaga Europa, insotiti de actori, supervizori si traducatori, au venit anul acesta la Wiesbaden. „Pentru noi, originalitatea festivalului este faptul ca ne aduce voci singulare din Europa. Ca un peisaj variat si autentic…”
