Zeci de mii de fermieri vor ramane fara despagubiri pentru pagubele produse de seceta. Aceasta, pentru ca ajutoarele financiare acordate de stat sunt conditionate de existenta unei asigurari pentru culturile agricole, care nu a fost insa contractata de cei mai multi dintre fermieri.
Seceta din ultimele luni a facut ravagii. Agronomii spun ca in Transilvania, de exemplu, aproape un sfert din recolta este compromisa. "Daca seceta va continua, este posibil ca gradul de calamitare sa ajunga la 50 la suta", a declarat directorul Directiei Agricole Cluj, Ilarie Ivan.
In judetul Cluj, de pilda, in zona Turda, cea mai manoasa regiune a judetului, culturile de cereale si legume ar fi avut nevoie de aproximativ 200 litri de apa pe metrul patrat, in primele luni ale anului, pentru ca plantele sa se poata dezvolta normal. Insa sunt sate unde au cazut pana la sfarsitul saptamanii trecute doar patru litri pe metrul patrat, de la inceputul anului. Zonele din judet unde au cazut 17 litri sunt considerate cazuri fericite. In zona Muntilor Apuseni, seceta a afectat foarte mult culturile de secara si de cartofi. In zona comunei Baisoara, spre Muntele Bocului, parauri care se transformau primavara in adevarate torente sunt acum abia niste firicele de apa.
Cei mai multi fermieri spera acum sa primeasca ajutor din partea statului. Insa foarte putini dintre ei vor putea primi bani. Motivul este ca, din anul 2002, acordarea de ajutoare din partea statului in caz de seceta ori de inghet sever in timpul iernii este conditionata de existenta unor asigurari facultative pentru culturile agricole. Anul trecut, o mare parte din suprafata agricola a Transilvaniei era asigurata pentru ca autoritatile au conditionat plata subventiilor agricole de existenta unor polite de asigurare. Anul acesta, aceasta conditionare a disparut. "Doar unu la suta din fermieri au incheiat noi contracte", spun reprezentantii Astra Asigurari, companie care ofera inclusiv polite de asigurari pentru culturile agricole. Practic, au in-
cheiat contracte de asigurare doar marii fermieri, care au semnat intelegeri cu procesatori de genul Fabricii de zahar din Ludus, deoarece acestia au oferit cultivatorilor seminte gratis pentru culturile de sfecla-de-zahar si le-au cerut sa aiba asigurari agricole.
Micii fermieri au evitat sa contracteze astfel de asigurari, desi valoarea politelor de asigurare este mica. De pilda, la o valoare asigurata de 4.000 de lei pentru un hectar cultivat cu sfecla-de-zahar, costul asigurarii este de 96 de lei pe an. Pentru un hectar cultivat cu porumb, la o suma asigurata cuprinsa intre 1.600 de lei si 2.000 de lei, valoarea maxima a politei este de 48 de lei, in timp ce pentru un hectar cultivat cu grau, la o valoare asigurata de 1.500 de lei, valoarea politei nu are cum sa depaseasca suma de 36 de lei. Cum data-limita pentru asigurarile agricole este 31 mai, fermierii au mai putin de o saptamana pana cand se pot folosi de portita incheierii contractelor de asigurare pentru a primi despagubiri din partea statului. Deputatul de Cluj Mircia Giurgiu, membru in Comisia pentru agricultura, spune ca de anul viitor lucrurile pot fi schimbate. El crede ca in cazul fermierilor romani statul ar putea subventiona o parte din costul politelor de asigurare.