» Un britanic ii ajuta pe taranii din Transilvania sa vanda turistilor straini gemul, carnatii sau branza produse in propriile gospodarii.
» Nat Page i-a invatat pe localnicii din Saschiz cum ar putea sa isi transforme casele in pensiuni agroturistice "dezbracate" de kitsch, material plastic si termopane.
» Fost diplomat de cariera, Page sustine ca produsele naturale si frumusetea zonelor trebuie vandute turistilor sub "palaria" unui brand care sa scoata in evidenta specificul local.
nat page a venit prima oara in Romania in 1991, unde timp de patru ani a ocupat pozitia de prim-secretar al Ambasadei Marii Britanii. La finalul mandatului a luat o decizie surprinzatoare – a anuntat ca paraseste diplomatia. Apoi si-a cumparat o ferma in tara natala. "Unii au zis ca sunt nebun, dar eu stiam ce viata minunata ma asteapta", spune Nat, incantat de inspiratia pe care a avut-o in urma cu 13 ani.
In Romania isi facuse prieteni, cu unii dintre ei pastrase legatura. Nu i-a refuzat cand acestia i-au cerut – in 1998 – sa se implice in realizarea unor proiecte de conservare a arhitecturii satelor din Transilvania.
Cand a descoperit frumusetea naturala a Saschizului, un sat sasesc din judetul Mures, mancarea traditionala pe care o preparau multi dintre cei 2.300 de sateni ai sai, a decis ca toate aceste "bogatii" rurale trebuie scoase in lume.
Prin Fundatia Adept, infiintata in 2002 alaturi de alt britanic, Jim Turnbull, a facilitat vanzarea produselor traditionale din Saschiz (cum ar fi gemul de rubarba) in Marea Britanie. De asemenea, mai multe familii din zona au mers cu produse traditionale la salonul "Slow Food" din Italia. "Le-am spus localnicilor ca succesul deriva din modul in care isi prezinta produsele, i-am indemnat sa spuna povestea gemului de rubarba, a branzei vandute in coaja, sa le atraga turistilor atentia ca mananca produse pe care nu le gasesc in alta parte. Ceea ce noi am realizat la Saschiz ar putea fi un model pentru alti mici intreprinzatori. Problema Romaniei este ca are trei sau patru milioane de mici producatori. Nu ii putem consilia pe toti. Ii putem invata, insa, pe cativa dintr-o zona restransa, iar ulterior ceilalti fermieri se pot inspira din succesul acestora."
Instructori straini pentru localnici
Britanicul a intuit potentialul turismului rural din partea de sud-est a Transilvaniei. "Oamenii locului nu trebuie decat sa prezinte darurile cu care natura a inzestrat aceste pamanturi, iar turistii le vor indragi. Romania are un potential urias in acest sens. Strainii nu vor televiziune, cablu, lucruri cumparate de la supermarket, lux izbitor sau de prost gust. Noi le-am aratat celor care vor sa isi deschida o pensiune ceea ce nu doresc turistii sa vada. Am incercat sa le insuflam increderea ca, intr-adevar, ei au exact ceea ce turistii cauta de fapt."
Doi ani consecutiv, fundatia a organizat cursuri pentru 40 de oameni care vor sa lucreze in turism. Cele mai multe au fost predate de catre specialisti straini. Tot in Saschiz functioneaza un punct turistic de informare. "Oricine poate suna sau se poate informa direct daca la doamna Popescu, sa zicem, exista locuri libere de cazare, care sunt preturile si ce servicii ofera", spune Nat. Britanicul sustine ca satenii trebuie sa intre in lumea virtuala, prezentandu-si produsele sau ofertele de cazare pe pagini personalizate de Internet.
"In Romania este greu sa convingi fermierii sa coopereze"
» "Romania libera": De ce v-ati concentrat asupra satelor din Transilvania?
» Nat Page: In 2002, cand am pus bazele proiectului Adept, am avut de surmontat cateva handicapuri. Unul dintre ele consta in faptul ca localnicii nu intelegeau importanta de a avea o zona naturala, virgina, nealterata, pe care nu o mai gasesti decat rar in Europa. Aceasta bogatie ar fi putut disparea in conditiile in care micii fermieri nu aveau nici un viitor economic si ar fi renuntat la vechile lor indeletniciri. O alta problema era legata de greutatile pe care micii producatori le aveau in accesarea fondurilor europene.
» Cum pot face micii producatori fata concurentei?
» Daca vrei pur si simplu sa vinzi branza, nu vei avea nici o sansa in fata companiilor care produc pe scara larga. Trebuie sa iti vinzi branza ca un produs special, personalizat. Acelasi lucru este valabil pentru dulceata, carnati, sunca. Daca vinzi un produs reprezentativ pentru o zona naturala, sanatoasa, oamenii vor accepta sa plateasca mai mult si vor putea aprecia calitatea superioara. Trebuie sa creezi si sa pastrezi identitatea zonei si sa o legi de respectivul produs. Pentru a crea o bresa in piata, micii producatori trebuie sa se asocieze. Un producator care actioneaza pe cont propriu nu va fi capabil sa realizeze multe lucruri. Din pacate, in Romania este greu sa convingi mai multi oameni sa actioneze in comun, sa coopereze. Asta, si pentru ca a existat experienta nefasta a comunismului in care proprietatea privata a fost abolita.
» Cum pot fi promovate astfel de alimente?
» Nu cred ca Romania trebuie sa mizeze pe produse organice. Uniunea Europeana a decis, de altfel, ca Romania nu este o tara eligibila pentru produse organice pana in 2012 din cauza solului. Romania trebuie sa puna accentul pe produsele naturale care sunt tot mai cerute si pentru care exista piete de desfacere. Fermierii trebuie sa se concentreze pe produsele cu specific local care pot fi promovate printr-o imagine simbol a locului in care ele au fost cultivate.
"Trebuie sa creada in produsele lor"
» Cum au primit localnicii vestea ca niste englezi ii vor ajuta sa vanda?
» Le-am spus sa faca gem dupa retetele mostenite de la parinti si bunici, iar noi il vom vinde. Li s-a parut greu de crezut. Apoi i-am rugat sa indeplineasca o serie de standarde de igiena. Le-am cerut ca borcanele in care depoziteaza produsele sa fie foarte curate, sa puna foarte putin sau deloc zahar in procesul de fabricare. Localnicii au fost apoi la Muzeul Taranului Roman si in Piata Amzei din Bucuresti si nu le-a venit sa creada cat de mult pot vinde si cat sunt orasenii de interesati de alimentele lor. Abia acum au inceput sa capete incredere in propriile produse.
» Cum putem atrage fonduri europene?
» Este un subiect prea mare pentru a-l putea aborda intr-un interviu. Opt miliarde de euro sunt canalizati spre Romania prin intermediul SAPARD. Noi, alaturi de ONG-uri, am putea juca un rol important, de legatura intre micii producatori si cei care autorizeaza acordarea acestor fonduri. Agentia Nationala de Consultanta Agricola ar putea infiinta, de asemenea, mici centre de informare.
» Care sunt diferentele dintre Romania din 1991 si cea de azi?
» Romania este o tara cu o economie foarte dinamica si care se dezvolta foarte bine. Partea rea o reprezinta distrugerea arhitecturii oraselor. Muncipalitatile trebuie sa inteleaga ca o data ce ai distrus patrimoniul nu il mai poti reface. Apoi, traficul este infiorator. Nu voi vorbi despre politica. Mi se pare mult prea complicat.
"Vectorul de imagine" – printul Charles
Nat Page sustine ca imaginea printului Charles al Marii Britanii ar putea fi folosita pentru promovarea agroturismului din Romania. Pana acum prezenta acestuia la noi in tara s-a facut departe de ochii presei. In ultima vreme exista semnale ca Charles ar vrea sa ofere ceva in schimb oamenilor si zonelor din Transilvania de care s-a indragostit.
"Pe 8 mai, cand a fost ultima data in Romania, Charles i-a spus lui Traian Basescu ca vrea sa intalneasca o serie de mici producatori din Saschiz. Presedintele i-a spus ca este o idee foarte buna si i-a sugerat ca aceasta intrevedere sa nu fie una privata. A fost pentru prima oara cand, in prezenta lui Charles, a fost invitata si presa. Printul a realizat ca se cuvine sa isi foloseasca propriul nume si reputatia pentru a ajuta astfel de comunitati. El a cumparat o casa la Viscri si asta a ajutat mult dezvoltarea agroturismului din zona. Este posibil ca Fundatia "Transylvania Authentica", prin intermediul careia Charles incurajeaza agricultura ecologica romaneasca, sa devina si un brand sub care sa se poata strange micii producatori de alimente traditionale si cei din agroturism. Printul Charles este, la randul lui, un brand si prin el se pot promova turismul si mancarea sanatoasa."
