Deputatul PNL Relu Fenechiu îi cere ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, demararea cât mai rapidă a unei anchete la nivelul TAROM care să identifice responsabilii pentru pierderile financiare înregistrate în anul 2010, cele mai mari din 1990 încoace, informează NewsIn.
Fenechiu i-a adresat o scrisoare deschisă Ancăi Boagiu, plângându-se de rezultatele dezastruoase ale companiei. „În condiţiile în care, pentru prima oară în istoria Tarom, cota de piaţă s-a situat pe un trend crescător, atingând o valoare de 22,4% în 2010, faţă de 19,7% în 2009, iar numărul de pasageri a crescut cu 23,6% în 2010, rezultatul total indică o pierdere de 332,48 milioane lei, adică 78,97 milioane euro, în creştere cu aproximativ 44% faţă de anul precedent, când operatorul aerian de stat a raportat un rezultat negativ de 234,69 miloane lei„, scrie Fenechiu.
El admite ca plauzibil faptul că acest rezultat economic ar putea fi provocat de creşterea preţului petrolului.
„Deşi situaţia finaciară a mai multor linii aeriene europene s-a mai ameliorat în 2010, rezultatele Tarom s-au degradat considerabil. Această situaţie putea fi prevenită dacă, asemenea companiilor aeriene tradiţionale, şi operatorul aerian de stat al României recurgea la operaţiuni de hedging în privinţa combustibilului”, recomandă Fenechiu.
Strategia de hedging presupune protecţia împotriva riscurilor în condiţiile unei pieţe instabile şi evitarea pierderilor.
„Este o strategie accesibilă atât micilor investitori, cât şi marilor companii naţionale, care ar permite menţinerea unui preţ fix, uşor mai ridicat al combustibilului, pentru o perioadă mai lungă de timp, fără alte consecinţe, evitându-se astfel efectele nocive ale fluctuaţiilor de preţ pe pieţele internaţionale. Numeroase companii aeriene sau de alt profil au aplicat strategii de hedging, reuşind să înregistreze profit în perioade critice numai prin acoperirea riscului legat de modificarea preţului”, se mai arată în scrisoarea liberalului.
Fenechiu se întreabă de ce hedgingul se numără printre măsurile de rentabilizare menţionate de Compania Tarom pentru anul 2011, dar nu s-a numărat printre soluţiile alese „şi în 2010 în condiţiile crizei economice generalizate şi a unui rezultat financiar de asemenea negativ pentru anul precedent”.
„Răspunsul ar putea conduce spre o evidentă neglijenţă sau chiar inconştienţă a conducerii Companiei Tarom, dar şi a Ministerului Transporturilor, responsabil pentru controlul activităţii companiei”, acuză Relu Fenechiu.
„În acest context, doamnă ministru, vă solicit demararea cât mai rapidă a unei anchete la nivelul Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A în vederea identificării celor responsabili atât pentru pierderile financiare înregistrate în anul 2010, cât şi pentru lipsa unor măsuri eficiente şi oportune de prevenire sau cel puţin de ameliorare a acestei situaţii dezastruoase”, conchide scrisoarea liberalului.
TAROM a înregistrat venituri totale de 1.287.973.099 lei (305.939.119 euro) pentru 2010, în creştere cu 15% faţă de 2009, iar numărul pasagerilor a crescut cu 23,6% în 2010, când compania a transportat 2.191.317 pasageri faţă de 1.771.935 de pasageri în 2009, a anunţat în iunie compania aeriană.
„Cifra de afaceri netă pentru anul 2010 a fost de 918.649.549 lei (218.211.727 euro), în creştere cu 13% faţă de 2009. Pentru prima oară în istoria TAROM, cota de piaţă s-a situat pe un trend crescător, atingând o valoare de 22,4% în 2010 faţă de 19,7% în 2009”, potrivit bilanţului companiei.
Închiderea exerciţiului financiar 2010 s-a soldat cu o majorare cu 29% a cheltuielilor cu combustibilul, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de anul trecut fiind de 19 milioane euro.
Erupţia vulcanului Eyjafjallajokull din Islanda în aprilie 2010 a avut un impact financiar de 4,87 milioane euro asupra companiei TAROM. Un alt factor care a condus la rezultatul financiar actual a fost reprezentat de devalorizarea monedelor RON şi EUR în raport cu moneda USD.
Pe rutele intraeuropene, toţi operatorii de transport aerian au raportat pierderi în 2010, cauzate de creşterea preţului petrolului şi de numeroasele taxe impuse companiilor aeriene de către guvernele mai multor ţări europene.
