Actiunile de strada organizate de asociatiile tinerilor maghiari din Transilvania in aceste zile au ca scop declarat reinfiintarea unei universitati de stat cu predare in limba maghiara. Filosofia dupa care liderii acestor organizatii isi ghideaza actiunile poate fi rezumata in principiul „Copilul care nu plange nu primeste tata”.
Simbolic, liderii radicalilor maghiari ardeleni vor sa lege manifestarile lor de aniversarea unei jumatati de secol de la Revolutia anticomunista din Ungaria din anul 1956. Numai ca distanta care separa cele doua evenimente este ca de la cer la pamant. Revolutia a fost indreptata impotriva opresorilor sovietici din Ungaria si poate fi asemanata cu o tornada care a zguduit temeliile sistemului comunist.
Agitatia starnita de liderii organizatiilor maghiare din Ardeal seamana mai curand cu scaldatul gainilor pe ulita, in norii de praf pe care orataniile ii ridica din colbul uscat de arsita verii. Si asta, pentru ca in prezent maghiarii ardeleni chiar nu se pot plange ca ar fi oprimati. Ei sunt reprezentati in acest moment de un vicepremier in Guvernul Romaniei, au ministri, au secretari de stat, au membri in conducerea Camerei Deputatilor si a Senatului, precum si presedinti de consilii judetene, primari si consilieri. Intr-un cuvant, ei sunt reprezentati in toate structurile societatii romanesti.
Sigur, deocamdata nici un maghiar nu a ajuns presedintele Romaniei, dar pe viitor nu exista nici un impediment legal in fata acestui lucru. Cu toate acestea, radicalii maghiari se plang pe la inaltele porti ale ONU si ale Uniunii Europene ca ar fi discriminati. Si asta, pentru ca nu au o universitate de stat in limba maghiara.
Desigur, fiecare este liber sa asemene lipsa unei universitati independente de stat in limba maghiara cu Holocaustul sau cu invazia tancurilor sovietice in Budapesta, insa o asemenea judecata risca sa cada in ridicol. In prezent, in Transilvania exista cinci universitati cu pedare in limba maghiara. Doua sunt private, iar trei de stat.
De la 1 ianuarie 2007 maghiarilor ardeleni li se deschid portile tuturor universitatilor din Ungaria si nu numai. Insa ei insista sa obtina o universitate proprie la Cluj-Napoca. Miza afacerii este una care tine de economia simbolurilor. Poate ca in ultimii ani productia de stiinta si de cultura a minoritatii maghiare din Transilvania a scazut dramatic, comparativ cu alte perioade istorice, iar crearea unei universitati maghiare de stat ar fi un soi de fardare a realitatii, care ar ingadui cresterea nivelului stimei de sine pentru unii lideri maghiari.
Acest lucru nu va rezolva, insa, problemele, pentru ca acestea nu au aparut din lipsa de universitati, ci din cauza plecarii in alte tari a tinerilor ultrainteligenti. Iar acest lucru nu poate fi combatut prin separatisme, ci prin salarii mai mari pentru cercetatori. Cum in fruntea bucatelor din acest domeniu sta tocmai vicepremierul UDMR Marko Bela poate ca maghiarii ardeleni ar trebui sa isi regandeasca revendicarile.
