Reprezentantii Guvernului considera definitiva decizia Curtii Constitutionale, care a respins legea pentru despagubirea familiei regale. Drept urmare, autoritatile sustin ca regele Mihai are dreptul de a-si reactiva notificarile de restituire in natura a castelelor Peles, Pelisor si Foisor, precum si a celorlalte imobile cu destinatie turistica (hoteluri si cabane). Notificarile au fost depuse in baza Legii de retrocedare nr. 10/2001.
Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, si-a exprimat regretele pentru decizia Curtii Constitutionale, afirmand ca aplicarea legii de despagubire ar fi permis "o impacare cu trecutul”. Deocamdata, la Palatul Victoria nu a ajuns hotararea scrisa a Curtii Constitutionale, dar decizia acestui for este "definitiva si obligatorie pentru toti”, a sustinut ministrul.
"Guvernul va face toate eforturile pentru a pastra, ulterior retrocedarii, domeniul Peles in proprietatea statului roman si accesibil cetatenilor Romaniei”, a mai spus Olteanu.
Discutii cu negociatorul si cu avocatul regelui
Imediat dupa decizia Curtii Constitutionale, oficialii Guvernului roman au avut o serie de discutii informale cu avocatul si cu negociatorul regelui Mihai. „Au existat discutii pur informale, negociatorul si avocatul familiei regale se vor intalni cu reprezentanti ai Guvernului”, a confirmat Bogdan Olteanu. Ministrul a aratat ca imobilele vor fi retrocedate in termenele legale de catre entitatile detinatoare, Ministerul Culturii si Cultelor si Regia Autonoma Administratia Patrimoniului si Protocolului de Stat (RA-APPS). Ulterior, Guvernul va discuta cu familia regala despre pastrarea destinatiei imobilelor. „Sunt convins ca familia regala va dori sa pastreze aceeasi destinatie pentru Muzeul Peles”, a spus Bogdan Olteanu.
Ce prevedea legea anulata?
Legea respinsa de Curtea Constitutionala prevedea ca regele Mihai I va primi 30 de milioane de euro, in transe egale timp de 3 ani, in schimbul castelelor Peles, Pelisor si Foisor, precum si pentru colectiile, obiectele si celelalte bunuri mobile din inventarul aces-tora. Totodata, familia regala trebuia sa beneficieze de restituirea in natura a Vilei Cavalerilor din Sinaia si de folosinta gratuita, pe perioada vietii, asupra Palatului Elisabeta.
Aceasta lege a fost sustinuta de toata clasa politica, mai putin de PRM, partid care a sesizat Curtea Constitutionala. Actul normativ, initiat de Guvernul Nastase, a fost preluat integral de Guvernul Tariceanu, iar Parlamentul l-a dezbatut si aprobat.
Judecatorii Curtii Constitutionale au decis insa ca aceasta lege incalca trei principii constitutionale: cel al separatiei puterilor in stat, cel privind egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (fara privilegii si fara discriminari) si cel privind accesul liber la justitie.
Palatul Elisabeta, statut incert
Respingerea legii de retrocedare, in integralitatea ei, de catre Curtea Constitutionala determina si anularea prevederii privind folosinta gratuita a Palatului Elisabeta ca resedinta a familiei regale. „O data ce legea nu mai este in vigoare, si aceasta prevedere pica”, a aratat ministrul Olteanu, care nu a putut preciza daca Palatul va mai putea fi resedinta regelui.