» Numarul mare de studenti care au inceput anul universitar la stat bucura doar universitatile, finantate in functie de numarul de cursanti, nu si pe angajatori.
» In goana dupa bani, universitatile nu tin cont de cererea de pe piata muncii si ofera cat mai multe "specializari exotice", predate mediocru. In ritmul scaderii demografice din Romania, multe isi vor inchide portile in cativa ani.
Cifrele de scolarizare acordate prin lege universitatilor publice pentru anul universitar 2008-2009, care tocmai a inceput, arata ca statul roman finanteaza masiv educatia inginerilor (de care este nevoie peste tot in lume), a economistilor si politologilor. Cifrele mai arata ca in Romania statul prefera sa investeasca mai mult in preoti decat in arhitecti si sa "fabrice" mai multi politologi decat profesori sau medici. Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei si presedinte al Comisiei prezidentiale pentru educatie, sustine ca universitatile autohtone ignora in mare masura cererea actuala a pietei muncii si se gandesc mai ales la finantarile pe care le culeg de pe urma unui numar cat mai mare de studenti. "Universitatile nu se gandesc si la economia de dincolo de portile lor.
Cati studenti, atatia bani. Multe au ajuns sa vanda adevarate iluzii, in loc de pregatiri profesionale", spune Miclea. El da ca exemplu de "specializari exotice" licentele in studii europene, relatii internationale sau managementul si administrarea afacerilor: "Ce poate face un tanar la 21 de ani cu o astfel de licenta? Il angajeaza cineva? La universitatile serioase, astfel de studii se fac la nivel de masterat sau doctorat".
Investitie masiva in ingineri
Hotararea de Guvern 170/2008 arata ca viitorii ingineri ocupa circa 40% din locurile sustinute de la buget (la stiintele ingineresti au fost admisi 23.867 de tineri, numai in 2008), ca economistii si-au adjudecat 11,5% din locuri, iar cursantii de la stiinte exacte si stiintele naturii (matematica, fizica, biologie, chimie, geologie, geografie) – 9,85% din locuri. Un numar impresionant de locuri sustinute prin perfuzie cu bani de la stat se remarca la specializarea "stiinte politice si sociale", pentru care universitatile de stat din toata tara au putut inmatricula, la forma de zi, fara taxa, nu mai putin de 4.931 de studenti. Cifra depaseste numarul studentilor umanisti, adica a viitorilor posibili profesori, de 4.445, si este de 2,6 ori mai mare decat numarul studentilor de la drept.
Pentru medicinisti, statul finanteaza aproape 4.000 de locuri la zi (6,66% din numarul studentilor), iar pentru agronomi si medici veterinari – 2.487 de locuri (4%). La specializarile artistice (muzica, teatru, arte plastice) sunt inmatriculati 1.655 de cursanti (2,7%), in timp ce in cadrul invatamantului militar si de informatii – doar 546. Din tabloul cifrelor de scolarizare se mai poate remarca faptul ca pentru "Teologie" Guvernul a acceptat finantarea a 1.297 de locuri, in timp ce la "Arhitectura" nu au incaput decat 483 de studenti bugetari.
Tendinta universitatilor de a vana studenti, indiferent de calitatea sau necesitatea specializarilor oferite, este recunoscuta si de liderul sindical Razvan Bobulescu, presedintele "Alma Mater": "Nu este doar o inflatie de specializari, este si o inflatie de universitati. Avem poate de cinci ori mai multe decat in trecut, cand numarul de copii era mult mai mare". Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educatiei si rector al Politehnicii din Bucuresti, vede si ea ca universitatile nu tin cont de cererea pietei de munca, ci de finantarile primite pe cap de student: "Romania nu are o institutie specializata in prospectarea pietei muncii, care sa poata fi folosita pentru stabilirea cifrelor de scolarizare". Andronescu spune ca Politehnica se foloseste, in acest sens, de agentiile de munca de pe internet si de raspunsurile primite de la absolventi, in legatura cu domeniile in care ajung sa lucreze.
Modelul lui Ceausescu
Mircea Miclea sugereaza folosirea unor studii de oportunitate pentru stabilirea nevoilor de formare in universitati, ceea ce ar schimba situatia actuala: "Acum, mare parte din universitati reproduc modelul socialist multilateral dezvoltat. Atunci, tara trebuia sa faca de toate, ceea ce a dus la un colaps total. In loc sa mearga pe o dezvoltare de nisa, cu doua, trei puncte tari duse la nivel de excelenta, ele se mandresc: anul acesta mai avem cinci noi specializari".
In ritmul actual, de scadere demografica si de inflatie de universitati cu specializari diverse, dar neperformante, educatia aluneca pe o panta periculoasa, cred specialistii. "Este clar ca unele institutii se vor inchide. In 2015, numarul de studenti va scadea cu 23%, iar in 2025, cu 40%. Dar, inainte de inchidere, vom asista la deteriorarea standardelor de calitate, in goana dupa studenti. Deja universitatile nu mai fac selectie, ci iau pe toata lumea", considera Miclea.
» Studenti multi, performante slabe
Peste 700.000 de studenti de la zi (500.000 din facultatile de stat si 200.000 de la cele particulare) si circa 28.000 de profesori au inceput ieri noul an universitar. Studentilor de la zi li se adauga un numar neprecizat de studenti de la invatamantul fara frecventa sau la distanta, platitori de taxe. In Romania exista 56 de universitati de stat, din care 49 civile si sapte militare, 28 de universitati particulare acreditate, cinci aflate in proces de acreditare si 28 de universitati particulare autorizate provizoriu.
In timp ce statele UE cheltuiesc 10.191 de dolari pe cap de student, iar SUA investeste in fiecare tanar 22.476 de dolari, Romania plateste, in medie, 600 de euro pentru un student de la stat. Universitatile romanesti se caracterizeaza prin lipsa performantei, certificata prin absenta lor din topurile mondiale ale productivitatii stiintifice. Universitatea Bucuresti este singura institutie aflata in randul primelor 500 de universitati din lume, conform sondajului efectuat de The Times Higher Education Suppliment.
