Alegerile în fieful lui Merkel: Cum a ajuns extrema dreaptă să intre Parlamentul local

Formaţiunea politică anti-imigraţie germană, AfD, a înregistrat duminică un succes electoral răsunător, poziţionându-se pe locul doi la alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania (nord-est) umilind CDU al cancelarului Angela Merkel.

Alegerile din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, mic land din extremul est al Germaniei, de-a lungul Balticii, nu ar fi declanșat nici o pasiune dacă alegătorii săi nu ar fi decis la regionalele de duminică să o sancţioneze sever pe Angela Merkel. Nu numai că CDU, partidul cancelarului a căzut la doar 19%, dar Alternative für Deutschland (AfD), partid anti-imigraţie, noua extremă-dreapta germană, prezentat pentru prima oară în regiune, a reușit o lovitură electorală de 20,8% din voturi. Un rezultat spectaculos – de la o zi la alta ajungând a doua forţă politică, după SPD, care, cu 30,6% din voturi pierde teren, dar va continua să guverneze landul în alianţă cu CDU, minoritar.

Concret, cancelarul Angela Merkel a suferit o înfrângere la alegerile regionale în circumscripţia sa Mecklenburg-Pomerania Occidentală, partidul său Uniunea Creștin-Democrată (CDU) căzând pe locul trei, în spatele social-democraţilor (SPD) și a extremei drepte populiste, Alternativa pentru Germania (AfD). În ultimii zece ani, Mecklenburg-Pomerania Occidentală a fost guvernat de o „mare coaliţie“ între SPD și CDU, reflectând structura puterii în curs la nivel federal.

Diviziunile din ce în ce mai accentuate au apărut ca o consecinţă a strategiei guvernului german în criza refugiaţilor și au suscitat o susţinere pentru AfD. În urmă cu exact un an, Merkel a decis deschiderea frontierei germano-austriece refugiaţilor blocaţi în Ungaria, în condiţii inumane, catastrofice. Astăzi, problema refugiaţilor domină agenda politică germană și ea va decide viitorul cancelarului Merkel, în timp ce partidul său a suferit o nouă înfrângere electorală. Cu excepţia Afd, ansamblul clasei politice este de acord astăzi că deschiderea frontierelor era inevitabilă în vara lui 2015. Germania, cu un trecut nazist, nu-și putea permite să aștepte moartea refugiaţilor sirieni în Ungaria pentru a reacţiona.

Rezistenţa împotriva politicii lui Merkel de primire a refugiaţilor s-a organizat mai întâi în noile landuri din fosta RDG. Mișcarea islamofobă Pegida și mai ales AfD au scos capul. Clădiri destinate găzduirii refugiaţilor sunt incendiate în mai multe locuri din ţară. Germania s-a divizat profund și „refugiaţii“ au devenit o adevărată problemă.

Deși rezultatul nu va avea un impact direct asupra funcţionării guvernului german, iar Mecklenburg-Pomerania Occidentală are o populaţie de doar 1,6 milioane, are totuși o valoare simbolică, alături de alegerile regionale la Berlin, din 18 septembrie, fiind o repetiţie pentru alegerile generale de anul viitor. Merkel, la putere din 2005, nu a confirmat încă dacă va candida pentru un al patrulea mandat, în 2017.

Rezultatul nu este chiar o surpriză. De mai multe săptămâni toţi observatorii constatau că AfD se bucura de o dinamică favorabilă. În ultimele zile, sondajele prevedeau că partidul extremei-drepte va ajunge pe a doua poziţie, în spatele SDP, dar în faţa CDU.

AfD își face, astfel, o intrare zgomotoasă în Parlamentul regional după prima sa participare la un scrutin în acest land. Partidul a făcut campanie criticând haosul provocat acum un an de decizia cancelarului de a deschide larg porţile Germaniei refugiaţilor. Deși doar câteva mii de refugiaţi s-au instalat în Mecklenburg, „politica migratorie a provocat un amplu sentiment de insecuritate“, a explicat Frieder Weinhold, candidat CDU la Wismar, oraș cu 42.000 de locuitori. AfD și-a întărit poziţia pe scena naţională, partidul fiind deja reprezentat în jumătate din cele 16 landuri, cu succese electorale în primăvară în trei regiuni. Or, acest scrutin și cel din 18 septembrie, reprezintă o repetiţie generală la un an distanţă de legislative. Dincolo de problema refugiaţilor, AfD își trage forţa din faptul că „mulţi oameni nu se mai simt reprezentaţi, recunoaște Frieder Weinhold. O respingere a elitelor, alimentată de o politică regională de austeritate, asupra căreia pedalează populiștii, în pofida progreselor economice în acest land. 

„Pentru un cancelar, este începutul sfârșitului atunci când începe să piardă regionalele unele după altele“, amintește politologul Gero Neugebauer de la Universitatea liberă din Berlin.