» Marile proiecte de cooperare regionala nu sunt amenintate de criza economica, este convingerea secretarului general pentru Afaceri Europene din Ministerul elen al Afacerilor Externe, Dimitrios K. Katsoudas, aflat recent la Bucuresti.
Uniunea Europeana a alocat 600 milioane de euro pentru Parteneriatul Estic, iar in cadrul Sinergiei Marii Negre au fost inaintate, la solicitarea Comisiei Europene, proiecte care sa abordeze probleme specifice (in cazul Romaniei, cu privire la mediu, iar in cazul Greciei, proiecte legate de transportul maritim si terestru), a amintit Dimitrios Katsoudas. Prin urmare, finantarea unor proiecte de cooperare regionala poate fi asigurata, in pofida crizei economice. Proiectul South Stream continua fara probleme, preconizandu-se chiar construirea unei ramificatii nordice, in Romania, a mai spus oficialul elen.
Noul guvern bulgar a cerut un ragaz pentru a analiza oportunitatea continuarii unor proiecte angajate de precedenta administratie de la Sofia, intre care conducta Burgas-Alexandroupolis (extrem de important pentru transformarea orasului Alexandroupolis intr-un centru energetic al regiunii), dar sunt semnale ca decizia va fi de a merge mai departe. In proiectul Nabucco se fac progrese, nu sunt probleme in privinta conductei Nord–Sud (Romania, Bulgaria, Grecia), acestea fiind argumente care justifica increderea secretarului general grec pentru Afaceri Europene in reusita marilor proiecte energetice din Balcani.
Atat intr-un interviu acordat Romaniei libere, cat si in conferinta sustinuta la invitatia Fundatiei EURISC, Dimitrios Katsoudas a subliniat si importanta continuarii procesului de extindere a Uniunii Europene, ca si responsabilitatea statelor din regiune care sunt deja membre ale Uniunii (Grecia, Romania, Bulgaria si Slovenia) in eforturile pentru integrarea europeana a Balcanilor. "Procesul de extindere a fost unul dintre cele mai puternice elemente ale politicii UE, avand efecte pozitive atat pentru tarile care au dorit sa devina membre, cat si pentru Uniune.
Sa ne amintim ca Spania si Portugalia au fost dictaturi timp de cateva decenii, Grecia a fost dictatura timp de sapte ani, iar astazi o revenire la un astfel de regim este imposibila. Dupa caderea Cortinei de Fier, aceeasi evolutie au avut-o tarile fost comuniste din Europa Centrala si de Est", a aratat Katsoudas, in pledoaria sa pentru extindere. si in Balcani s-a facut deja foarte mult, regiunea nemafiind cea "de acum zece ani, cand fosta Iugoslavie era sfasiata de razboaie. Cel putin, nu ne mai confruntam cu circumstantele tragice care au existat cu atat de putin timp in urma".
Arc de stabilitate in Balcani
Prin aderarea la Uniunea Europeana, in Balcani s-a creat ceea ce expertul grec a numit un "arc de stabilitate", care cuprinde Grecia, Romania, Bulgaria si Slovenia. Croatia este un caz aparte, intrucat va deveni membra a Uniunii Europene imediat ce isi va solutiona problemele cu Slovenia. Dar in Balcani mai exista inca un "coridor de instabilitate", care include Serbia, Bosnia-Hertegovina, Kosovo si FYROM, iar Albania si Muntenegru sunt intr-o situatie intermediara. Este important ca procesul de extindere a Uniunii Europene sa continue, nu trebuie ca statelor balcanice sa li se transmita un mesaj gresit, sa li se dea impresia ca sunt "date deoparte", a subliniat oficialul grec. Desi este pus "in asteptare" din cauza crizei economice, procesul de extindere ramane viu.
Grecia, Romania si Bulgaria au "aceleasi idei, ca trebuie sa ajutam celelalte state balcanice, sa sustinem aderarea lor cat mai rapid posibil la Uniunea Europeana", a aratat Dimitrios Katsoudas, amintind ca sprijinirea procesului de pregatire pentru aderare se poate face pe doua cai: folosind instrumentele europene de preaderare si prin instrumentele de cooperare regionala, Parteneriatul Estic si Sinergia Marii Negre.
Nu exista aderare "à la carte"
In privinta perspectivelor europene ale Turciei, secretarul general grec pentru Afaceri Europene a amintit pozitia ministrului grec de Externe, Dora Bakoyannis: "Nu exista aderare à la carte". "Ca prietena a Turciei", Grecia considera ca nu s-ar face nici un serviciu acestei tari prin relaxarea criteriilor de aderare. "Ca orice alta tara, Turcia trebuie sa indeplineasca mai intai criteriile, iar apoi va intra in UE. Respectarea drepturilor minoritatilor, inlaturarea influentei armatei in viata politica, respectarea Protocolului de la Ankara si recunoasterea Legii internationale a marii (Turcia amenintand Grecia cu razboiul daca aplica aceasta lege)" sunt probleme pe care Ankara ar trebui sa le solutioneze, la care se adauga situatia din Cipru. Cheia solutionarii problemei cipriote se afla la Ankara, de care cipriotii turci sunt "prea strans legati", cerinta Atenei fiind ca cipriotii turci sa fie "lasati in pace, sa decida singuri asupra viitorului lor".
Oficialul grec a amintit si diferendul legat de denumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, deplangand faptul ca noul guvern de la Skopje, imediat dupa venirea la putere, s-a lansat intr-o serie de noi provocari la adresa Greciei, tara de la care primeste un important sprijin economic. Acest diferend nu este considerat drept unul care priveste strict Atena si Skopje, a subliniat Dimitrios Katsoudas, amintind ca la Summitul NATO de la Bucuresti decizia de amanare a aderarii FYROM a fost unanima. In iunie 2008, Uniunea Europeana si-a exprimat pozitia privind FYROM intr-o declaratie comuna. "Romanii se numara intre popoarele care inteleg cel mai bine problema, si le multumim pentru acest lucru", a adaugat oficialul de la Atena.
In Grecia vor avea loc alegeri anticipate, al caror rezultat este dificil de prognozat. Dar, indiferent de guvernul care se va constitui, agenda politicii externe ramane aceeasi, a dat asigurari secretarul general pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe elen.
