Deşi legislaţia din România interzice munca copiilor care nu au împlinit 15 ani, în realitate există sute de cazuri monitorizate în care s-a constat implicarea acestora în munci considerate grele, se menţionează în raportul pe 2011 elaborat de Comitetul European pentru drepturi sociale (CEDS) şi care analizează situaţia din România.
Deşi Inspecţia Muncii a semnalat sute de cazuri în care copii efectuau diverse activităţi lucrative, în unele situaţii în condiţii foarte grele, tribunalele au închis dosarele respective argumentând că nu există suficiente dovezi pentru angajarea unei proceduri penale neexistând elemente care să justifice pericolul pentru societate, se menţionează în raport.
Copii sub 14 ani trimişi la cerşit
Statisticile din 2009 indicau că în 1.129 de cazuri reclamate, 964 de copii (din care 749 aveau sub 14 ani) desfăşurau activităţi lucative, din aceştia 953 lucrau în condiţii grele sau făceu munci periculoase.
„Aceşti copii efectuau în special muncii în cadrul gospodăriilor, activităţi lucrative fără contracte de muncă, aveau urme care indicau un cazuri de muncă forţată, lucru pe străzi sau alte activităţi ilegale. Raportul atrăgea atenţia că un număr mare din aceşto copii erau obligaţi să cerşească. De menţionat că, potrivit raportului, Ministerulul Justiţiei nu dispune de statistici privind sancţiunile aplicate”, menţionează experţii CEDS.
În ceea ce priveşte plata pentru munca prestată în cazul minorilor peste 15 ani şi care îndeplinesc condiţiile legale pentru a desfăşura activităţi lucrative, Comitetul a stabilit că nici în acest caz România nu se conformează prevederilor Cartei Sociale Europene.
Tinerii angajaţi pentru munci casnice nu sunt protejaţi de legislaţia muncii şi dreptul acestora de a primi o remuneraţie corectă sau o alocaţie corepsunzătoare nu sunt garantate în realitate din cauza neaplicării prevederilor legii. În plus, legislaţia naţională nu face o distincţie clară între angajaţii casnici şi alte categorii de lucrători, dispoziţiile legale şi convenţiile colective aplicându-se în aceeaşi manieră pentru toţi, drept urmare şi pentru copii.
Concedii neacordate şi fără formare profesională
Alte situaţii în care România nu respectă întocmai prevederile Cartei Sociale Europene şi menţionate în raportul CEDS se referă la faptul că adolescenţii nu beneficiază de ore de formare profesională incluse în programul de lucru, neacordarea şi neplata concediilor de odihnă anuale obligatoriii prin lege. De asemenea, se mai menţionează nerespectarea prevederilor în ceea ce priveşte „protecţia contra exploatării sexuale a copiilor”.
Comitetul CEDS a constatat şi consideră că măsurile luate pentru a elimina tratamentul şi exploatarea sexuală a copiilor sunt insuficiente ( de exemplu, deţinerea de materiale pedopronografice nu este considerată în România o infracţiune penală).
Comitetul european pentru Drepturile sociale (denumit în continuare „Comitet”) asigură controlul respectării de către ţările părţi a prevederilor stabilite de Carta socială europeană.
Carta socială europeană enunţă drepturile şi libertăţile omului şi stabileşte un mecanism de supraveghere care garantează respectarea acestora de către statele părţi.
