Modul frauduros în care ministrul Titus Corlăţean a obţinut titlul de conferenţiar universitar confirmă o realitate a sistemului universitar: politicienii au un apetit ridicat pentru titluri academice. Pentru a uşura accederea politicienilor la diverse poziţii universitare, comisiile care îi evaluează dar şi ministerul educaţiei scad foarte mult standardele academice.
Şeful diplomaţiei române a introdus în dosarul pe care l-a depus în vederea dobândirii titlului de conferenţiar universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir o carte de drept ce reproduce integral o altă lucrare, de sute de pagini, pe care tot el o publicase cu un an în urmă. Până la această oră, Corlăţean nu a exprimat un punct de vedere care să conteste acuzaţiile. Rectorul “Universităţii Dimitirie Cantemir”, Corina Dumitrescu – care a şi condus comisia de examinare în cazul Corlăţean -se află în Asia, iar universitatea nu are nici o poziţie faţă de acest subiect. Dragoş Ciuparu a predat la Yale University şi a ocupat poziţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiintifică. El susţine că are rezerve faţă de comisia care a validat concursul date fiind condiţiile şi împrejurările în care s-a întâmplat acest lucru. “In astfel de comisii trebuie să fie oameni care cunosc bine domeniul şi ştiu ce se publică şi ce conţin cărţile publicate. Este cel puţin dovadă de superficialitate din partea comisiei să nu observe asemenea încălcări flagrante de la etica şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică aşa cum sunt ele prevăzute de Legea 206 din 2004”, ne-a precizat Ciuparu.
Citeşte şi: Cazul plagiatului Victor Ponta
Nivel de practică scăzut
Cercetătorul ne-a explicat faptul că „în lumea dezvoltată profesia de om de ştiinţă cât şi cea de politician sunt doua profesii egal respectabile şi complexe. “Ele nu sunt incompatibile prin norme legale sau de altă natură, ci pur şi simplu prin faptul că nu poţi să le practici dacă nu atingi un nivel minim de competenţă în oricare dintre ele. În România nivelul de practică al ambelor profesii este de foarte multe ori scăzut, din nefericire. Mulţi politicieni au vrut să „împrumute” din prestigiul cândva ridicat al oamenilor din universităţi şi au forţat, pentru că li s-a permis, obţinerea de titluri şi grade didactice, fără însă a atinge nivelul de performanţă cerut în alte ţări. Asta a dus la degradarea nivelului de calificare al personalului din universităţi, căci pe lânga politicieni s-au „strecurat” şi alţii care nu aveau calificările şi competenţele necesare obţinerii gradelor sau titlurilor academice. In timp, sistemul a devenit din ce în ce mai permisiv. In 2011 criteriile de promovare au fost reaşezate în rând cu cele utilizate în ţări dezvoltate, dar această revenire la normal a fost repede anulată la scurt timp după instalarea USL la guvernare”.
De altfel, nu doar Titus Corlăţean se află pe ştatele de plată ale Universităţii Dimitrie Cantemir (de unde va încasa minim 2.000 de lei).
Poziţii de cadre didactice la aceeaşi universitate au sau au avut deputaţii Alina Gorghiu, Vasile Bleoţu şi Ana Birchal, senatorii Petru Filip şi Cătălin Croitoru, fostul preşedinte al Partidului Conservator, Daniela Popa şi fostul ministru PSD al Justiţiei Rodica Stănoiu dar şi fostul deputat William Brânză. Primul membru al guvernului Ponta acuzat de plagiat a fost Ioan Mang, propus de Victor Ponta pentru funcţia de ministru al Educaţiei. Acesta a şi demisionat la scurt timp. A urmat un scandal uriaş după ce publicaţia ştiinţifică Nature a scris că premierul Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat.
