Proiectilul sondei Deep Impact a lovit cometa Tempel 1 asa cum au prevazut specialistii de la NASA, la ora 22.52 pe coasta vestica americana, luni ora 5.52 GMT (8.52 ora Romaniei), coincizand cu ziua nationala a Statelor Unite. „Avem confirmarea socului”, declara dupa cateva minute un tehnician de la NASA, in timp ce sala de control de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, din apropiere de Los Angeles, rasuna de aplauzele si felicitarile tuturor persoanelor prezente.
O imagine luata de sonda ramasa la o distanta de 500 km a prezentat norul provocat de proiectil cand acesta a percutat cometa cu viteza de circa 37.000 km pe ora, ceva semanand cu flash-ul unui aparat foto. Modulul Impactor s-a separat de sonda Deep Impact duminica, la 6.07 GMT, si aparatele instalate la bordul sau au transmis imagini ale cometei pana in momentul impactului, a carui putere a fost echivalenta cu explozia a 4,5 t TNT, provocand o gaura de dimensiunea unui stadion de fotbal. Cu trei secunde inaintea ciocnirii, proiectilul a trimis o fotografie a cometei Tempel 1, un astru neregulat in forma de para, prezentand o suprafata aparent albicioasa, pe care se distingeau mai multe cratere. NASA a prezentat, in cursul unei conferinte de presa la JPL, o spectaculoasa succesiune de fotografii ale cometei, ce crestea pe masura avansarii proiectilului, pana cand a ocupat cadrul in totalitate. Tehnicienii NASA au precizat ca totul a decurs conform planurilor, proiectilul cazand exact unde s-a dorit, dupa trei corectii succesive ale traiectoriei in ultimele 90 de minute ale calatoriei. Inca de la inceput, NASA a exclus orice risc privind o eventuala explozie a cometei sau o deviere a orbitei acesteia. „Totul a functionat ca un ceasornic”, preciza Rick Grammier, seful proiectului, adaugand in gluma ca „acum exista o cometa care se intreaba ce i s-a intamplat”…
Lansata de la Cap Canaveral (Florida) la 12 ianuarie, sonda Deep Impact a efectuat in 173 de zile un traseu de 431 milioane de km pentru a se apropia de Tempel 1, iar proiectilul Impactor avea 370 kg. Experienta, care va permite o mai buna cunoastere a procesului formarii sistemului nostru solar si a planetelor, constituie o premiera in istoria cuceririi spatiului cosmic. Coliziunea si toate consecintele au fost filmate si observate de camere si alte aparate de masura aflate la bordul sondei, fiind mobilizate si telescoape spatiale ca Hubble. Socul nu a fost vizibil de pe Terra, dar in California astronomii amatori echipati cu telescoape au putut capta o scurta iluminare privind spre sud-vest, intre planeta Jupiter si steaua Vega. Dupa lansarea proiectilului, Deep Impact a luat o traiectorie diferita, care a dus-o la 500 km distanta de Tempel 1 in momentul impactului si, timp de 13 minute, a putut inregistra imagini clasice si in infrarosu ale norului rezultat. De acum, oamenii de stiinta vor incepe decodarea milioanelor de date receptionate de proiectil si de sonda ramasa la altitudine, care este intacta. „Pentru noi (misiunea NASA) totul abia incepe”, preciza Michael A'Hearn, seful partii stiintifice a misiunii Deep Impact si profesor de astronomie la Universitatea din Maryland. „Interpretarea datelor va lua timp, o jumatate de zi, saptamani, ani.” Specialistii spera sa obtina, gratie fragmentelor expulzate de cometa, indicii si despre originea vietii pe Pamant, si despre posibilitatea ca apa sa fi ajuns pe Terra prin intermediul unor comete sau meteoriti.
Lovesti in Cosmos si cineva vrea dolari la Moscova…
Reusita experimentului american a provocat o reactie neasteptata din partea unui astrolog rus, care a anuntat ca va in judecata NASA. Este vorba despre cititoarea in stele Marina Bai, care sustine ca va cere daune de 300 milioane de dolari pentru ca americanii i-au bulversat horoscopul prin modificarea elementelor cometei in urma impactului. Ea a si depus actele pentru proces, iar purtatorul de cuvant al Curtii de Apel din Moscova a confirmat ca se fac primele pregatiri pentru un astfel de proces.
„Pletoasele”, aducatoare de nenorociri?
„Pletoasele” comete au inspirat de-a lungul istoriei umanitatii numeroase temeri, fiind considerate mesageri ai divinitatii aducatori de nenorociri. Numite si „fiicele diavolului”, ele erau asociate dezastrelor si nenorocirilor omenirii, iar Papa Calist al II-lea chiar a excomunicat cometa Halley, pentru ca ar fi fost un instrument al Satanei. O data cu revolutionarea in astronomie, initiata de Copernic (1475-1543), cometele si-au pierdut rapid statutul de mesageri ai nefericirilor, alaturandu-se cohortei de obiecte ceresti supuse gravitatiei universale. Totusi, ele sunt inca temute din cauza uriasei puteri distructive in cazul unei coliziuni cu Terra.
