Comisia pentru Control şi Buget din Parlamentul European a votat marţi descărcarea de gestiune pentru 28 de agenţii descentralizate ale UE, dar şi amânarea descărcării pentru trei dintre ele, după ce raportorul PE, Monica Macovei, a solicitat expres acest lucru invocând o serie de nereguli privind conflictul de interese, cheltuielile şi gestionarea resurselor umane. Într-un interviu acordat României libere, Monica Macovei explică totodată în ce fel este ameninţată transparenţa la nivelul instituţiilor europene, în ansamblu, dar şi cât de puţin a fost sprijinită în demersurile sale de către eurodeputaţii români din grupurile liberal şi socialist de la Parlamentul European.
România liberă: De ce trebuia amânată descărcarea de gestiune în cazul celor trei agenţii europene? Europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan, v-a acuzat joi că faceţi rău inclusiv României lansând acuzaţii fără temei.
Monica Macovei: Există conflicte de interese în cele trei agenţii (de mediu, siguranţă alimentară, a medicamentului -n.r.), deci este o chestiune foarte serioasă şi care trebuie tratată cu prioritate. Încă nu am senzaţia că este tratată astfel la nivelul instituţiilor europene. Vreau să impun aceste reguli. Sunt suficiente situaţii de conflict de interese, cum este la Agenţia pentru Siguranţa Alimentară, unde anul trecut însăşi Comisia (Europeană) a numit în conducere câteva persoane care veneau din industrie, din industria alimentară. Domnul Cătălin Ivan a votat pentru menţinerea conflictelor de interese în agenţiile europene şi, prin urmare, împotriva intereselor cetăţenilor europeni, inclusiv ale cetăţenilor români. Cei care l-au ales pe domnul Ivan în Parlamentul European ar trebui să-l întrebe de ce susţine conflictele de interese.
Dar va conduce această amânare a descărcării de gestiune la o schimbare şi de paradigmă?
Sigur, asta încerc. Nu am propus amânarea descărcării de gestiune doar ca să atrag atenţia asupra conflictului de interese, ci pentru că, repet, asemenea situaţii influenţează managmementul banilor, modul în care angajezi oamenii, calitatea serviciilor şi a produselor pe care le dai cetăţenilor europeni. Se poate ajunge la a tolera medicamente sau produse alimentare care nu sunt în acord cu standardele din interesul unei industrii care doreşte să menţină un produs pe piaţă ori să-l introducă. Nu ştiu, poate că sunt oameni corecţi, dar noi trebuie să evităm situaţia în sine, când eu, care lucrez la fabrica de pateuri Brăila, mă duc apoi la agenţia de autorizare a alimentelor apoi dau autorizare pentru pateul de la fabrica din Brăila. Despre asta e vorba.
Validarea finală a rapoartelor dumneavoastră va fi în plenul Parlamentului European, în luna mai. Dacă şi plenul va da un vot favorabil cum va fi afectată funcţionarea celor trei agenţii?
Eu puteam să cer aprobarea, amânarea sau refuzarea descărcării de gestiune. Când am solicitat amânarea le-am dat de fapt o şansă, aceea de a schimba anumite lucruri, cu termen până la 30 iunie, iar în toamnă conformarea agenţiilor la ceea ce noi le-am solicitat va ajunge la plen. Nu îmi amintesc de vreo situaţie similară prin care să fi trecut instituţii europene. Cred că ne trezim, aşa, dintr-o stare de bine îndelungat. În primul rând este o mare lovitură de imagine care le afectează activitatea. Gândiţi-vă la Agenţia pentru Siguranţa Alimentară, de Mediu sau a Medicamentului. Să nu li se dea descărcarea de gestiune înseamnă pierderea imaginii şi a încrederii în aceste instituţii.
Mai ales în industria farmaceutică lobby-ul este foarte prezent…
E foarte puternic lobby-ul din această zonă pe agenţia pentru medicamente, ca şi lobby-ul din industria alimentelor modificate genetic, care se face la Agenţia pentru Siguranţa Alimentară. Agenţiile de acest tip prezintă riscul cel mai mare la conflicte de interese.
În ce fel aţi simţit puterea acestui lobby cât aţi lucrat la rapoarte, până la votul din Comisia de Control şi Buget?
La mine, direct de la industrie, a venit mai puţin. Cred că am o reputaţie în sensul ăsta. Dar (l-am simţit) prin colegi, prin colegii europarlamentari.
Puteţi fi mai explicită?
Nu pot, pentru că vreau totuşi să treacă în luna mai această rezoluţie. Dar aş vrea să vă spun cum am lucrat. Curtea europeană de conturi face o verificare a managementului de resurse umane, bugetar, a contractelor de achiziţii publice, se uită inclusiv la confilcetele de interese, apoi face un raport. Dar nu am considerat suficient acest raport, mi s-a părut prea sărac în informaţii şi atunci am adunat informaţii din foarte multe alte surse. Inclusiv funcţionari din agenţiile europene au venit spre mine cu informaţii.
De ce sprijin politic aţi beneficiat în această perioadă de la europarlamentari, români şi străini?
Am avut sprijinul Partidului Popular European, iar acest sprijin a venit după discuţii, explicaţii…
Au existat obstrucţii şi acolo?
Nu neapărat obstrucţii, dar trebuie să le explici oamenilor de ce trebuie să voteze într-un anumit fel. E normal. Apoi am obţinut sprijinul Verzilor, pe al Conservatorilor pe al Ligii Nordului şi a celorlalte grupuri, cu excepţia liberalilor şi socialiştilor. Aceştia din urmă au votat împotriva amânării descărcării de gestiune pentru cele trei agenţii şi, în general, împotriva tuturor paragrafelor care conţineau critici la adresa agenţiilor sau a Curţii europene de conturi. Cât priveşte europarlamentarii români, ei nu au fost de partea mea.
Asta în condiţiile în care conflictul de interese este incriminat în România.
Da, este infracţiune.
Dar le-aţi solicitat sprijinul individual ? Nu ştiu, poate pentru că era vorba de iniţiativa unui român.
Nu am să cer niciodată sprijin pentru că e vorba de proiectul unui român. Iar pentru cazul de care vorbim, nu am cerut sprijin individual. Aceste descărcări de gestiune şi rapoartele sunt arhicunoscute. Este decizia ta cum votezi. Este treaba ta dacă consideri că este nevoie de un mecanism care să prevină conflictul de interese sau votezi cu grupul tău, cuminte, cum îţi spune raportorul din grupul tău. Pe mine m-au surprins însă liberalii pentru că, în general, ei vor să sancţionăm conflictul de interese, dar când a apărut o ocazie reală, am constat că nu se întâmplă aşa. Dar sunt şi unele excepţii, să ştiţi. Sunt parlamentari din grupul liberal care au făcut amendamente tot pe conflict de interese, amendamente foarte critice, şi care m-au susţinut. Ei însă nu erau şi în Comisia de Control şi Buget, dar vor fi în plen. Nici un român printre ei.
Ce anticipaţi la plen?
Până acolo, vă daţi seama că voi continua negocierile şi voi încerca să am sprijinul plenului.
Veţi apela şi la europarlamentarii români din PSD şi PNL?
Nu ştiu, nu văd ce i-ar putea schimba. Aici e vorba şi de convingere.
Insist pe partea asta pentru că problema conflictui de interese a ocupat mult spaţiu mediatic în România.
Da, dar nu vedeţi că, dacă s-ar putea, sunt încă atâţia care ar desfiinţa şi ANI şi conflictul de interese…
Problemele din unele agenţii europene respectă un tipar cunoscut în România, scheme de personal gonflate, călătorii excentrice, achiziţii nejustificate, conflicte grave de interese. Cum se explică asta, în condiţiile în care te-ai aştepta ca instituţiile UE să fie din start supuse unui regim mai drastic? Or, înţelegem că nu se întâmplă asta.
Conflictul de interese chiar nu a fost o prioritate. Pe de altă parte, mai sunt şi alte chestiuni în afara conflictului de interese, chestiuni legate de gestionarea banilor şi uneori am fost nevoită să cer Curţii europene de conturi să verifice anumite chestiuni. Mi-a transmis că a verificat şi că sunt ok, dar verbal. Am cerut raport scris, pentru că am şi eu anumite informaţii şi vreau detalii. Unele situaţii se regăsesc, altele nu şi în rapoartele Curţii europene de conturi. Da, se întâmplă astfel de lucruri şi aici.
Să înţelegem că au ezitat să vă dea un răspuns clar şi scris?
Da, au spus că au verificat. Dar, în general, cam asta a fost practica aici. Curtea de conturi verifică şi ne asigură că e totul în regulă. Uneori dă detalii, uneori nu. Or eu asta am spus, că nu e normal aşa, mai ales când ai de făcut o descărcare de gestiune. Nu e suficient să vi să îmi spui că ai verificat tu şi eu să te cred.
Mai înţeleg că a existat acest tip de răspuns, „este în regulă”, şi privitor la chestiuni legate de cele trei agenţii, unde s-a considerat, în final, că unele lucruri nu au fost deloc în regulă?
Da. Şi în altele.
Până la urmă care este nivelul de transparenţă în instituţiile din Uniunea Europeană?
Multe lucruri sunt pe site-uri, dar este încă de lucru pe transparenţă. Iar eu de asta insist şi în ceea ce priveşte Curtea europeană de Conturi, pentru că este auditor extern al tuturor instituţiilor europene. Trebuie să facă publice toate rapoartele şi să spună public ce a constatat, ca să convingă lumea că într-adevăr e bine. Nu ajunge să spui „am verificat şi e bine” sau „sunt probleme cu achiziţiile publice”, dar fără să spună concret ce. Uneori (Curtea europeană de conturi) spune, alteori nu.
