Aproximativ 13.000 de clădiri din unităţile şcolare şi preşcolare nu au aviz sanitar, iar 6.000 de clădiri nu au aviz sau autorizaţie pentru protecţia împotriva incendiilor. Ministerul Educaţiei a comunicat, la începutul acestui an școlar, că au fost reabilitate doar 18 şcoli în cadrul proiectului „Reabilitarea Infrastructurii Școlare”.
Totul e prezentat ca o măreață realizare, comparabilă cu mândria de a construi doi-trei kilometri de autostradă într-un an, dintr-un total de câteva sute promis. Mai nou, ministrul Educației, Liviu Marian Pop, se adresează publicului prin înregistrări video pe care le difuzează apoi pe pagina Facebook a ministerului.
Probabil este o încercare de reparare a propriei imagini, deoarece, în acest fel, se pot corecta greșelile gramaticale cu care ne-a obișnuit și este scutit de eventualele întrebări incomode adresate de ziariști. Într-o conferință de presă recentă, ministrul Educației sfătuia părinții să nu își trimită copiii în unitățile care le pun viața în pericol.
Nu știe, oare, ministrul Educației că administrarea clădirilor unităților de stat din învățământul preuniversitar este în sarcina administrației locale?! Sau ni se adresează în calitate de membru de partid, și nu de membru al Guvernului?! În Legea educației naționale nr. 1/2011, la Art. 112, alineatul 2, întâlnim: „Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare”.
În aceeași situație erau școlile și la începutul anului școlar 2016-2017, când Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a decis ca termenul de solicitare a finanţării pentru lucrări necesare obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare să fie prelungit până la data de 20 septembrie 2016. Această decizie era luată pentru ca un număr cât mai mare de unităţi să înceapă să facă intervenţiile necesare. Se invoca, în prezentarea făcută atunci, că sumele alocate cu această destinaţie nu au fost solicitate integral. Era vorba de fonduri în valoare de 800.000.000 lei, alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), reprezentând circa 66% din bugetul programului. Proasta organizare a acestui minister, dar și schimbările apărute în zona guvernamentală au făcut ca de aceste fonduri să nu beneficieze unitățile școlare nici în acest an. O altă cauză o reprezintă și dezinteresul manifestat de unii aleși locali, care, după modificarea legii salarizării, au avut posibilitatea să-și crească lefurile și de trei ori, uitând că în bugetele primăriilor sunt prevăzute și fonduri destinate școlilor sau, dacă nu sunt suficiente, să caute să acceseze alte fonduri. M-a impresionat atitudinea pozitivă față de școală a unui primar al unei comune din județul Arad care nu a mai aşteptat după procedurile clasice de a cere fonduri de la stat sau de la Uniunea Europeană și a inițiat o campanie de strângere de fonduri pentru şcoala din comună, în care învaţă peste 100 de copii. În această campanie, Irina Onescu, primarul comunei Petriş, și-a donat salariul ei pe o lună, în valoare de 4.000 lei.
Tot anul trecut, înaintea începerii anului școlar, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis transmitea presei că şeful statului se aştepta ca Guvernul să facă public planul privind avizele de funcţionare a şcolilor.
„Preşedintele României acordă un foarte mare interes acestui subiect, educaţia. Administraţia Prezidenţială a avut două întâlniri importante cu reprezentanţi ai ministerelor care au în atribuţii lucruri ce ţin de organizarea anului şcolar şi cred că vă amintiţi că ultima dintre aceste discuţii a avut loc pe data de 15 iulie, moment în care au fost nişte promisiuni foarte concrete care se referă la mobilizarea unui grup interministerial care să centralizeze informaţii despre nevoile de investiţii în infrastructură la nivel local şi care să şi controleze, să verifice modul în care sunt investiţi aceşti bani în lucrări de obţinere a avizelor în domeniul sanitar, de obţinere a avizelor ISU, în toate acele lucrări care sunt necesare în zona de infrastructură. Ne aşteptăm să facă Guvernul public acest plan, un plan foarte important şi pentru că presupune colaborarea strânsă între autoritatea locală şi centrală”, se afirma atunci.
Anul acesta, până la acest moment, Administrația Prezidențială nu s-a mai arătat preocupată de gravele probleme privind securitatea elevilor în unitățile de învățământ. Asigurarea siguranței copiilor este o prioritate în orice stat civilizat. Este firesc ca politicul să imite felul în care familia se raportează la copil. În orice familie responsabilă, această… politică a siguranței copilului există și se- aplică. Ca profesor, am ascultat de nenumărate ori mulțumirile sau nemulțumirile părinților față de modul cum se prezintă clădirea instituției la început de an școlar.
Din păcate, există tendința ca aceștia să caute vinovați pentru modul dezastruos în care găsesc școlile, după vacanță, în rândul conducătorilor unităților școlare sau, mult mai grav, în rândul întregului corp profesoral.
Starea în care se află școala la data la care elevii revin din vacanța de vară este o consecință a gradului de implicare a administrației locale și a intențiilor politice de la acel moment, iar cel mai bun prilej pentru a le transmite ceea ce simțim față de grija pe care o au față de copiii noștri este votul.