Comisia juridică a Parlamentului European a amânat, ieri, raportul privind cererea DNA de ridicare a imunității eurodeputatului Dan Nica, pe fondul controverselor provocate de la București privind regimul care i se aplică politicianului român.
Europarlamentarul Dan Nica (PSD) beneficiază în continuare de imunitate, la șase luni de zile după ce DNA a cerut forului european aprobarea pentru a începe urmărirea penală în cazul acestuia. Comisia juridică a Parlamentului European (PE), care trebuia să întocmească, ieri, un raport pentru votul din plen, a amânat luarea unei decizii. Potrivit lui Daniel Buda (PNL), membru al comisiei juridice a PE, eurodeputații au decis amânarea după ce miercuri seară au primit un document de la Camera Deputaților din România, potrivit căruia Parlamentul European nu are competențe în privința imunității lui Dan Nica.
Potrivit primelor informații, amânarea a fost decisă pe o chestiune de formă și nu una de fond – documentul primit de la București era în limba română și nu era tradus în engleză. Până la lămurirea problemei, comisia l-a audiat pe Dan Nica, urmând să ia o decizie într-o ședință viitoare.
Cum s-a ajuns în această situație? Pe 26 septembrie, DNA a cerut aviz de la Parlamentul European pentru începrea urmăririi penale a lui Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor între 2001 și 2004, în dosarul Microsoft. Subiectul a ajuns la Comisia juridică a PE în luna martie, dar eurodeputații au decis să amâne raportul pentru a cere lămuriri suplimentare de la autoritățile române.
PE a cerut explicații
Recent, conducerea Camerei a transmis că PE nu are nici o competenţă în privinţa ridicării imunităţii lui Dan Nica şi că orice solicitare împotriva unui europarlamentar român trebuie respinsă ca fiind interpretată greşit, a anunțat secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaților, Nicolae Mircovici. “La nivel naţional avem situaţia în care urmărirea penală a unui membru al Guvernului sau a unui fost membru al Guvernului poate fi solicitată de Camera Deputaţilor, în cazul în care acesta are şi calitatea de deputat, poate fi solicitată de Senatul României, în cazul în care are şi calitatea de senator sau poate fi solicitată de preşedintele României şi nu de Parlamentul European”, a argumentat Mircovici. Potrivit legii invocate de Mircovici, urmărirea penală a foștilor miniștri care nu mai sunt parlamentari este decisă de Președintele României. Răspunsul Camerei Deputaților a ajuns în aceeași seară la Parlamentul European, provocând a doua amânare.
De fapt, conducerea Camerei Deputaților a forțat un răspuns care a depășit solicitarea oficialilor europeni, în contextul în care PSD, partidul din care face parte Dan Nica, deține majoritatea în Legislativul de la București. În conformitate cu articolul 9 al Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază pe teritoriul naţional de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări. Cu alte cuvinte, imunitatea depinde de Parlamentul European, dar, dacă presupusele infracţiuni au avut loc pe teritoriul unei ţări din UE, se aplică legea acelei ţări.
Deputații, avocații lui Nica
De altfel, din scrisoarea trimisă de oficialii europeni Camerei Deputaților, reiese clar că aceștia au vrut doar să știe care este regimul imunității care se aplică, potrivit legislației din România, în cazul Dan Nica. Astfel, ei au semnalat că un articol din Constituție stipulează că deputații nu au imunitate în fața urmăririi penale, în timp ce alt articol prevede că miniștrii care sunt și parlamentari nu pot fi urmăriți penal fără aprobarea Camerei din care fac parte.
Cum Nica este un fost ministru, oficialilor europeni nu le-a fost clar ce reguli i se aplică – cele referitoare la parlamentari sau cele referitoare la membrii guvernului. Dacă Nica ar avea statut de deputat votul ar fi necesar doar pentru arestare, dacă i se aplică statutul de ministru este nevoie de vot și pentru urmărirea penală – exact ce a cerut DNA în cazul Nica. CCR a decis, în 2008, că foștii miniștri au același regim ca miniștrii în funcție. Oficialii europeni nu au cunoscut, probabil, acest răspuns, fapt ce reiese din scrisoarea comisiei jurdice. „V-aș fi recunoscător dacă ați clarifica dacă aceste reglementări speciale continuă să fie aplicabile membrilor Camerei Deputaților care au fost membri ai Guvernului pentru fapte comise anterior în exercitarea mandatului de ministru”, se menționează în scrisoarea trimisă de Pavel Svoboda, președintele Comisiei pentru afaceri juridice. Răspunsul trimis a depășit cadrul solicitării, prin susținerea faptului că PE nu ar avea nici un fel de atribuții. Dacă răspunsul ar fi acceptat de PE ar duce la reluarea procedurii, și la prelungirea imunității lui Dan Nica.
Potrivit vicepreședintelui Comisiei juridice din Camera Deputaților, Gabriel Andronache (PNL), legislația europeană prevalează în fața celei naționale și pe această bază DNA s-a adresat Parlamentului European. “Potrivit reglementărilor europene, imunitatea europarlamentarilor poate fi ridicată doar de Parlamentul European, dar ținând cont de imunitatea recunoscută în propria țară. DNA s-a adresat corect Parlamentului European, iar noi am fi trebuit să precizăm doar ce tip de imunitate are Nica pe teritoriul României”, a explicat Andronache. Un punct de vedere similar a exprimat și europarlamentarul Cristian Preda.
„Pesediștii vor să păcălească PE, fabricând o scrisoare din care reiese că nu forul în care Dan Nica e ales acum, ci președintele Klaus Iohannis ar trebui să se pronunțe asupra ridicării imunității acestui baron al PSD. Există o decizie a CCR care spune clar că un fost ministru e la mâna președintelui doar dacă nu mai e ales. Altfel, se pronunță forul reprezentativ din care face parte. Tot ce pot pesediștii e o amânare penibilă: ei complică lucrurile, crezând că îl scapă pe tovarășul lor de judecată”, a comentat Preda.
