» Cei 70 de kilometri ai centurii Bucuresti trebuiau sa fie gata in 2010. La acest moment, lucrurile stau cam asa: pe 52 kilometri lucrarile nici nu au inceput, pe 15 kilometri lucrarile sunt gata in proportie de 70%, iar pe 3 kilometri proportia e de 30%.
» Explicatia este ca nu sunt resurse. Bani au existat insa doar pentru a acorda "regilor asfaltului" care detin contractele rotunjiri grase ale acestora, pe motiv ca au mai pus parapeti si au mutat utilitati. Licitatiile fusesera castigate de ei tocmai pentru ca oferisera pretul cel mai mic.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) nu va reusi sa predea in acest an centura Capitalei, largita la patru benzi, dupa cum promisese anterior. Zona de nord a acesteia, cuprinsa intre autostrazile A1 si A2, mai putin 15 kilometri, trebuia sa fie gata pana la finele acestui an, conform contractelor semnate cu cele trei firme constructoare. Pentru cei 15 kilometri cuprinsi intre A1 si DN7, pe de o parte, si DN2 si A2, pe de alta parte, nici nu au fost organizate licitatiile. Zona de sud pentru care au fost semnate contractele in 2008 trebuia sa fie la randul ei definitivata tot in 2010, cum contractele aveau termene de executie de 24 de luni. Cu noroc, in acest an vor fi receptionati cel mult 18 kilometri pe zona de nord. Pentru restul, termenele au fost decalate pentru 2012. Argumentul oficial al acestei situatii este ca nu sunt bani.
Centura atinge jumatate de miliard de euro
Pentru a termina lucrarile, compania mai are nevoie de 200 milioane euro, a spus ieri directorul de drumuri nationale al CNADNR, Marin Ionescu. Valoarea contractelor de executie semnate pana acum este de 270 milioane euro, ceea ce inseamna ca pretul final al modernizarii celor 72 de kilometri este 470 milioane euro, adica 6,77 milioane euro pe kilometru, suma care include si o parte din exproprierile necesare. Sperantele CNADNR se indreapta catre bugetul de stat, catre institutiile financiare europene si chiar catre consiliile locale de pe raza centurii pentru a obtine banii necesari. "Speram in alocarea de resurse de la buget la prima rectificare sau in finantarea lucrarilor de catre Banca Europeana de Investitii", a declarat acesta ieri pentru Romania libera.
Pentru pasajele de trecere la intersectiile centurii cu drumurile nationale sunt asteptate contributii de la consiliile locale. "Am incercat sa obtinem o cofinantare si de la autoritatile locale pentru aceste pasaje, insa nu am avut succes. Pe partea de nord a centurii nu avem datorii la constructori, dar ei s-au apucat de lucru si vor aparea primele facturi", a spus Marin Ionescu. Pentru pasajele din zona de nord a centurii mai este nevoie de 25 milioane euro. Pasajele stefanesti si Tunari costa fiecare circa 3,5 milioane euro, iar cel de la Otopeni, 11 milioane euro. Pentru cele doua portiuni fara constructor, respectiv DN2-A2 si DN7-A1, compania vrea sa imprumute 50 milioane euro de la Banca Europeana pentru Investitii Pe partea de sud a centurii, finantarea din acest an de la buget asigura doar 40% din valoarea exproprierilor, se plange Ionescu.
Greselile CNADNR aduc bani asfaltatorilor
Lipsa de bani are o explicatie, consecinte negative pentru companie si pozitive pentru "regii asfaltului" care fac lucrarile. Proiectele scoase la licitatie de companie au fost facute pe baza unor studii de fezabilitate vechi de sapte ani la momentul licitarii lucrarilor. Deoarece standardele de siguranta rutiera se schimbasera intre timp, iar traficul era mai mare fata de cel de la momentul studiilor initiale (pe care constructorii si-au bazat ofertele), a fost nevoie de modificarea proiectelor dupa ce asfaltatorii se apucasera de treaba. Acestora li s-a oferit astfel ocazia de a aduce preturile la nivelul la care le erau oferite profituri frumoase, preturi pe care nu au indraznit sa le ceara la licitatie deoarece ar fi pierdut contractele.
Numele patronilor de firme de constructii implicate in proiect au rezonanta, lista incluzandu-i pe Dan Besciu, actionar Euroconstruct Trading 98, pe Nelu Iordache, patronul Romstrade, pe Ovidiu Tender, patronul SIRD, si pe fratii Horpos, de la firma Straco. Ultima este beneficiara deszapezirilor celor doua autostrazi in aceasta iarna. Dupa ce acestia au castigat lucrarile oferind preturile cele mai mici, acum ei le-au marit, cerand companiei mai multi bani pentru lucrari necuprinse in devizele initiale.
Preturile aproape s-au dublat pe unele tronsoane
Sumele primite de acestia pentru ajustarile necesare nu sunt de neglijat. Doar pentru mutarea unor retele de utilitati aparute pe traseu intre timp, pentru construirea unor pasaje rutiere si pentru modificarea partiala a solutiei rutiere, preturile au crescut pe anumite tronsoane cu procente cuprinse intre 30 si 80% (Straco, de la 26 milioane euro la 34 milioane, respectiv Romstrade, de la 88 milioane lei la 160 milioane lei). "Studiile de fezabilitate erau sarace, in sensul ca nu cuprindeau parapetii exteriori cu calea ferata, parapetii dintre sensuri si, totodata, am imbunatatit calitatea asfaltului prin bitum modificat cu fibre", a spus Ionescu, potrivit Mediafax. De aceea, CNADNR a decis rotunjirea contractelor asfaltatorilor, majorarea finala estimata pentru intreaga centura urmand sa se situeze intre 20 si 25%, dupa cum estimeaza Marin Ionescu.
470 milioane de euro, valoarea finala a modernizarii celor 72 km
25 milioane de euro vor costa pasajele de la Stefanesti, Tunari si Otopeni
30-80 este procentajul cu care au fost majorate preturile initiale pe anumite tronsoane
Studiile de fezabilitate erau sarace, in sensul ca nu cuprindeau parapetii exteriori cu calea ferata, parapetii dintre sensuri si, totodata, am imbunatatit calitatea asfaltului prin bitum modificat cu fibre." Marin Ionescu