La Silivri, în apropiere de Istanbul, s-a deschis ieri procesul afacerii Ergenekon, o presupusă reţea pucistă acuzată că a încercat să favorizeze o lovitură de stat militară contra guvernului islamo-conservator AKP, condus de Recep Tayyip Erdogan.
Un proces politic contra statului laic, potrivit opoziţiei. Un important dispozitiv de securitate a fost amplasat în jurul tribunalului, iar poliţia a lansat gaze lacrimogene contra protestatarilor care au reuşit să penetreze în zonă.
Verdictul a trimis un semnal clar militarilor – principalul acuzat, Ilker Basbug, fost şef al Statului Major al armatelor, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, asemenea şi alţi 11 membri ai reţelei, între care mai mulţi generali, ziarişti şi şeful Partidului Muncitorilor (naţionalist), Dogu Perincek.. Procesul Ergenekon durează de cinci ani şi este un simbol al luptei dintre guvernul islamist conservator al lui Erdogan şi elitele laice ale ţării. Numele este şi el un simbol – Ergenekon, în mitologia turcă, este locul unde a fost fondată naţiunea turcă, în Asia Centrală. Tensiunea era palpabilă luni în jurul tribunalului din Silivri şi, potrivit unui analist, „verdictul va fi dat într-o atmosferă care nu s-a mai văzut din epoca legii marţiale, când, ca şi acum, rudelor le era interzis să participe“.
Poliţia s-a confruntat ieri cu sutele de manifestanţi reuniţi în faţa tribunalului din Silivri, în apropiere de Istanbul, înaintea anunţării verdictului în procesul Ergenekon, o presupusă reţea cu peste 300 de complotişti, etapă în lunga bătălie dintre premierul islamist Recep Tayyip Erdogan şi componenţa laică. Forţele de securitate au lansat gaze lacrimogene în jurul Palatului de Justiţie din complexul închisorii Silivri, unde partizanii celor acuzaţi se adunaseră pentru a protesta faţă de acest proces ce durează de cinci ani şi care a expus profundele diviziuni din societatea turcă.
În faţa numeroaselor forţe de ordine, purtând drapelul naţional şi portrete ale lui Ataturk, manifestanţii veniţi din întreaga Turcie strigau că „sunt împreună contra fascismului“ şi au cerut „demisia guvernului“. Luni, din zori, principalele şosele spre Silivri au fost blocate şi manifestanţii veniţi cu autobuze au fost împiedicaţi să ajungă în zonă.
Sute dintre ei au încercat să traverseze pe jos câmpul din jur pentru a ajunge la tribunal, dar poliţia şi dispozitivul anti-tero i-au blocat. Guvernatorul provinciei Istanbul a interzis de vineri orice adunare, iar luni pe şoselele din jurul oraşului Silivri erau amplasaţi sute de poliţişti, jandarmi anti-tero şi o forţă militară responsabilă cu securitatea în mediul rural.
Duel între islamişti şi laici
Potrivit procurorilor, presupusa reţea a arcului laic naţionalist, cu nume de cod Ergenekon, avea în vedere declanşarea unei lovituri militare de stat, în timp ce criticii, inclusiv principalul partid de opoziţie, declară că acuzaţiile sunt fabricate, un proces politic vizând sufocarea opoziţiei şi a statului laic care a dominat multă vreme Turcia.
Aşa cum declara un parlamentar al opoziţiei, Umut Oran, „este procesul lui Erdogan, este teatrul său“. Premierul neagă interferenţa sa în procesul judiciar, insistând pe independenţa magistraturii, dar a criticat procurorii însărcinaţi cu dosarul Ergenekon, îngrijorat de timpul îndelungat în care acuzaţii au fost ţinuţi în arest.
Printre cele 275 de persoane acuzate în afacerea Ergenekon se află generali, ziarişti şi şefi din lumea interlopă. Mulţi au fost arestaţi în 2007 şi judecaţi din 2008 în cadrul acestui proces denunţat de opoziţia laică drept o vânătoare de vrăjitoare menită să reducă la tăcere criticile contra guvernului islamist al premierului Erdogan. Printre acuzaţi figurează ex-şeful Statului Major, generalul Ilker Basbug, care a condus armata turcă între 2008 şi 2010.
Actul de acuzare prevede pedepse grele contra presupuşilor complotişti, între care închisoarea pe viaţă pentru 64 dintre ei. Armata, care decenii la rând s-a dorit jandarmul valorilor laice ale Turciei, a înlăturat trei guverne alese după 1960 şi a forţat un guvern pro-islamist să demisioneze în 1997.
Articolul 35
Pe fond, cei implicaţi în proces sunt acuzaţi că doresc să spulbere ideologia islamismului politic în Turcia, reprezentată de AKP, pentru a apăra fundamentele kemaliste. Preşedintele Abdullah Gull (AKP) a venit la putere în pofida refuzului armatei.
În 2007, la alegerile legislative anticipate, AKP a obţinut o victorie confortabilă – cu peste 46% din voturi, deci o legitimitate enormă a guvernului faţă de tabăra kemalistă. Afacerea a devenit una politică şi guvernul a început să aresteze pe oricine era acuzat că face parte din reţea, ceea ce a decredibilizat procesul.
Reţeaua Ergenekon există cu adevărat, dar există derapaje în această afacere pentru a elimina presupuşii opozanţi ai AKP. Armata a reprezentat o preocupare pentru Erdogan, care, prin diverse manevre şi decizii, a reuşit să o decapiteze şi să o trimită în cazarmă. Luna trecută, preşedintele a promulgat o lege votată de Parlament pentru a limita câmpul de intervenţie al armatei. Noul text, apărat de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), islamo-conservator, la putere, a rescris articolul 35 al legii de funcţionare a armatei, promulgat după lovitura de stat din 1960 şi care stipula datoria armatei, în special „prezervarea şi protejarea Republicii Turce“.
Noua lege restrânge domeniul de intervenţie al forţelor armate, precizând că rolul lor este de „apărare a cetăţenilor turci contra ameninţărilor şi pericolelor venite din străinătate“. O modificare ce răspunde voinţei regimului Erdogan de a reduce influenţa armatei în viaţa politică.
