Negocierile de pace din Cipru se află într-un moment crucial, în care liderii celor două tabere trebuie să facă compromisuri importante dacă vor să reunească insula, a afirmat marți emisarul special al ONU, Espen Barth Eide, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„Liderii abordează în prezent ceea ce este poate faza cea mai intensă a negocierilor”, a declarat jurnaliștilor Espen Barth Eide după o întâlnire cu cipriotul-grec Nicos Anastasiades, președintele Republicii Cipru, a cărui autoritate se întinde numai asupra părții de sud a insulei mediteraneene.
„Cea mai mare parte a discuției noastre de astăzi (marți) a fost despre modalitatea de a organiza zilele și săptămânile care vor urma pentru că ajungem într-un moment în care trebuie cu adevărat rezolvate subiecte decisive”, a adăugat el.
Ciprul este divizat de la invazia, în anul 1974, a părții de nord a insulei de către Turcia, ca reacție la o lovitură de stat naționalistă care a vizat anexarea insulei la Grecia.
După ce au demarat negocieri de pace în luna mai, Nicos Anastasiades și Mustafa Akinci, conducătorul Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN, recunoscută numai de Ankara) au acceptat în septembrie să crească frecvența întrevederilor lor în vederea reunificării insulei. Următoarea lor întâlnire va avea loc la 30 octombrie.
Decizii dificile trebuie luate în legătură cu mai multe subiecte delicate — care au făcut să eșueze precedentele negocieri de pace—, cum ar fi aranjamentele teritoriale, împărțirea puterii și dreptul de proprietate.
„Studiem în prezent unul din subiectele cele mai dificile, problema proprietăților”, a afirmat Espen Barth Eide, adăugând că „luna noiembrie va fi o fază deosebit de intensă în acest proces”.
Cei doi lideri lucrează la o formulă pentru a rezolva problemele dreptului de proprietate și ajustărilor teritoriale care ar putea permite crearea unui stat federal unificat.
Fără importante compromisuri asupra acestor două chestiuni, va fi dificil să facă acceptată o soluție de către comunitățile lor care vor trebui să ratifice acordul la urne.
A permite cât mai multor ciprioți să se întoarcă la casele lor și a acorda despăgubiri celor care nu pot face acest lucru ar îmbunătăți șansele unui acord, după numeroase tentative nereușite.
Zeci de mii de ciprioți au fost strămutați în urma invaziei din 1974, mai ales cu un transfer de populație între sudul insulei elenofon și nordul devenit turcofon.
Numeroși observatori sunt de părere că buna înțelegere dintre cei doi lideri ciprioți poate crea un climat de încredere propice încheierii unui acord.
