În ultimii ani, Clujul a devenit cel mai digitalizat oraș din România, pol de creștere în industria IT, iar în regiune se consolidează producția de componente pentru industria aerospațială.
Vreme de 10 ani, comunitatea locală se va pregăti pentru această candidatură, care va fi apoi depusă oficial. Până atunci, se mizează pe inițiative ce transformă viața locuitorilor săi cu ajutorul noilor tehnologii. Platforma de car-sharing Pony este un exemplu de alternativă la taximetrie și la Uber. O altă aplicație obligă funcționarii să răspundă în termen de 24 de ore fiecărei sesizări depuse de cetățeni.
Există și o aplicație care arată locurile disponibile de parcare din centrul orașului, iar costul locurilor de parcare, precum și cel al biletelor de pe transportul în comun poate fi plătit prin SMS. Tot aici a fost lansat și proiectul de bugetare participativă, ceea ce consolidează conceptul candidaturii. Primarul Emil Boc, care a participat la o conferință legată de promovarea bugetării participative, a răspuns la câteva întrebări legate de această candidatură.
Reporter: În ultimul an, la Cluj au fost lansate mai multe proiecte: bugetarea participativă on-line, prin care administrația locală alocă bani prin votul cetățenilor, autobuze electrice, panouri prin care cetățenii pot vedea unde se află mijloacele de transport în comun. Putem spune că începe să se contureze proiectul candidaturii Clujului?
Emil Boc: N-o să mă avânt și să vă răspund foarte optimist. Ca să ajungi Capitală Europeană a Inovării, trebuie parcurși foarte mulți pași și doar dacă ne uităm la Viena, Amsterdam sau Barcelona, orașe care s-au calificat pentru obținerea sau sunt în pragul obținerii unor asemenea titluri, ne dăm seama că încă mai avem mult de muncă. Ceea ce este important este că suntem pe direcția corectă și am lansat un orizont rezonabil, ca în următorii 10 ani Clujul să obțină titlul de Capitală Europeană a Inovării.
Eu spun că, dacă se menține acest ritm de susținere a inovării la Cluj, avem toate șansele ca în următorii 10 ani să fim un oraș care să poată câștiga acest titlu. Dar drumul este, repet, complicat și nu se rezumă doar la lucrurile pe care noi le-am făcut, ci mai trebuie încă multe alte lucruri integrate, astfel încât să avem acest statut de Capitală Europeană a Inovării. Dar drumul pe care suntem este corect. Și mai cred că pașii rapizi pe care i-am făcut în ultimul an arată că acest drum este unul sănătos și bun.
Ecosistemul inovator, principalul atu al Clujului
Cine ar trebui să fie motorul acestei candidaturi? Universitățile, companiile de IT, administrația locală?
Este tot acest ecosistem pe care l-ați descris, în care integratorul trebuie să fie administrația publică locală. Dar ea nu va putea realiza fără acest parteneriat în cadrul ecosistemului cu mediul de business din domeniul inovării, cu universitățile clujene, cu societatea civilă și cetățenii, care sunt parteneri absolut obligatorii în orice construcție de acest profil.
Iar în sarcina noastră, a administrației, este să integrăm toate aceste componente. Și eu cred că pot fi făcute, pentru că direcția este cea corectă.
Un impact uriaș asupra comunității
Care sunt beneficiile, care este impactul pe care un asemenea titlu îl are pentru comunitate? Știu că sunt acei bani, suma de un milion de euro, pe care Comisia Europeană îi oferă orașului câștigător, însă cred că impactul este mai mare decât acel milion de euro…
Nu ne dăm seama, pentru că niciodată nu va putea fi măsurat acest impact în totalitatea efectelor sale. Dar eu pot să vă asigur că efectul este uriaș în sens pozitiv în materia locurilor de muncă, a salariilor bine plătite și a calității vieții. Aceste lucruri cu siguranță vor avea de câștigat masiv în urma continuării acestui proiect și proces de digitalizare, de Cluj digital, de Cluj inovator, de oraș în care să găsești aceste talente despre care am vorbit și, de asemenea, o infrastructură care să răspundă la cele mai înalte exigențe, cel puțin pentru România și centrul și estul Europei.
Și asta pentru că, în momentul în care îți stabilești o afacere sau în momentul în care îți dorești să te stabilești pentru a-ți întemeia o familie, te uiți foarte atent la acel loc pe care îl alegi. Iar atunci când ai aceste facilități ale inovării și pentru un business, și pentru o familie le oferi cele mai multe argumente. Ați văzut că, recent, un studiu tot al Băncii Mondiale arăta că, dacă românii ar fi întrebați unde s-ar muta în România, dacă ar avea această opțiune, cei mai mulți au răspuns că s-ar muta la Cluj. Deja, acest efect pozitiv al calității vieții, prin multitudinea de componente, inclusiv inovarea, începe să-și arate roadele.
Și de aceasta spun că direcția pe care o avem trebuie doar continuată și susținută, în parteneriat cu ceilalți actori ai ecosistemului despre care am vorbit. Niciodată o administrație nu va reuși singură. Dar administrația trebuie să fie acest factor care să coaguleze, să adune tot ce este pozitiv în oraș, de la toți. Așa cum fiecare om are ceva bun și mai puțin bun, așa este și un oraș. Sarcina noastră este să căutăm tot ceea ce este bun în oraș și să susținem și să promovăm. Și atunci ca și comunitate vom reuși! Să ne preocupe mai puțin elementele care ne separă, care ne divizează, care caută să tragă în jos comunitatea noastră. Acelea trebuie, cu tact și echilibru, analizate și trebuie să ne concentrăm pe aspectele pozitive.
