Elmar Brok este reprezentantul Parlamentului European la Conferinta Interguvernamentala ce a negociat Tratatul de la Lisabona. Crestin-democratul german este apropiat cancelarului german Angela Merkel si a fost pana in ianuarie 2007 presedinte al influentei Comisii de Afaceri Externe a Parlamentului European, militand pentru cresterea rolului Parlamentului in relatie cu Consiliul si Comisia Europeana.
» Sunteti multumit de compromisul la care s-a ajuns la Lisabona?
— Da, absolut. Avem o Uniune care este mult mai eficienta, cu mecanisme de decizie mai democratice in Consiliu, cu presedintele Comisiei Europene ales de Parlament, apoi puterea de codecizie a Parlamentului European cu drepturi egale fata de Consiliu – sunt avantaje considerabile fata de situatia actuala. Cu acest tratat, deficitul de democratie al Uniunii este eliminat.
» Tinea in principal de Comisie acest deficit? Vedem ca, in timp ce puterile Parlamentului cresc, numarul comisarilor este redus..
— Nu atat de Comisie, cat de Consiliul European, care pana acum decidea in chestiuni de justitie si de afaceri interne, iar acum, prin dizolvarea pilonului interguvernamental si trecerea acestui domeniu in pilonul comunitar, se da mai multa putere de decizie Parlamentului European. Aici vad eu marele progres: va fi mai usor sa abordam impreuna chestiuni ca terorismul, crima organizata sau migratia.
» In Romania au loc luna viitoare primele euroalegeri, sunt primele si dupa Tratatul de la Lisabona. Cum sfatuiti partidele politice romanesti sa abordeze aceste alegeri?
— Trebuie sa sublinieze ce atributii are Uniunea Europeana si mai ales faptul ca Parlamentul European are drepturi egale de decizie cu Consiliul European. Este foarte important ca Romania sa fie reprezentata de europarlamentari buni, care sa reflecte corect situatia politica, punand accentul pe dreptul de libera decizie al cetatenilor.
» Vedem insa ca participarea la alegerile europene este tot mai scazuta in multe tari UE. Ce ar trebui sa-i atraga pe alegatori la urne?
— Pana acum, multor cetateni nu le era foarte clar ce drepturi are Parlamentul European. Acum,insa, cred ca aceasta situatie se va schimba. Pe de alta parte, dezinteresul tinea si de greutatea institutiei. Daca pe viitor se va sublinia faptul ca alegerile europene decid si cine va fi presedintele Comisiei Europene, cred ca interesul cetatenilor va creste.
» Ce inseamna aceasta "clauza Ioaninna" pe care a obtinut-o Polonia?
— Clauza exista din 1994 si nu a fost aplicata niciodata. Prin protocolul atasat tratatului, s-a stabilit ca ea nu poate fi eliminata sau modificata decat prin unanimitatea CE. Dar nu cred ca ea va juca un rol prea mare nici in viitor.
» In ce consta cresterea rolului parlamentelor nationale?
— Au posibilitatea ca in termen de opt saptamani de la emiterea unei propuneri legislative din partea Comisiei Europene sa arate cartonasul galben, daca sunt de parere ca acea propunere le lezeaza atributele de legislativ national. Apoi, mai au ocazia dupa adoptarea unei legi de catre Parlamentul European sa o atace la Curtea Europeana de Justitie. Este o crestere considerabila a rolului parlamentelor nationale. Iar prin legatura directa pe care o stabilesc cu Bruxelles-ul se creeaza si un instrument important pentru a controla ceea ce fac guvernele tarilor respective la Bruxelles.
» Va fi numit un inalt reprezentant pentru politica energetica a UE?
— Tratatul stabileste atributiile Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate, care va fi si vicepresedinte al Comisiei Europene si presedinte al Consiliului Ministrilor de Externe. Am cazut de acord ca acesta sa poata fi numit de catre Consiliul European doar cu acordul Parlamentului European. Dar deocamdata telul e ca tratatul sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2009. In acel an trebuie stabilita structura noii Comisii Europene, cu noul presedinte, trebuie desemnat Inaltul Reprezentant si apoi ales presedintele Consiliului European, cu un mandat de doi ani si jumatate.
» Va asteptati la referendumuri pe marginea Tratatului
de la Lisabona?
— Intr-o singura tara trebuie sa aiba loc un referendum – Irlanda, iar acolo exista premisele ca acesta sa fie castigat. In toate celelalte tari se pare ca nu vor avea loc referendumuri, cel putin asta e intentia guvernelor. Mai ales ca Europa nu-si mai poate permite riscul ca asemenea chestiuni sa fie puse in joc in politica interna. Trebuie ca Europa sa fie pregatita pentru extindere si nu isi poate permite un nou esec, ce ar duce la pericolul spargerii Uniunii in doua tabere.
