» Peste 4.000 de angajati ai CFR si-au pierdut ieri slujbele, iar alti 6.300 vor fi concediati in aprilie. Intre timp, operatorii privati din transportul de marfa castiga o cota tot mai mare de piata.
Peste 10.300 de angajati de la socie-tatile feroviare vor fi disponibilizati pana la finele lunii mai, 4.000 dintre acestia, de la CFR Marfa, pierzandu-si slujbele cu incepere de ieri, potrivit presedintelui Federatiei Mecanicilor de Locomotiva, Iulian Mantescu, citat de Mediafax. El a adaugat ca a doua transa, de aproximativ 1.000 de feroviari tot de la CFR Marfa, vor pleca pe 1 aprilie. Tot in aprilie vor exista disponbilizari la CFR Calatori, iar in luna mai, la CFR SA, societatea care gestioneaza infrastructura feroviara.
Cei mai multi salariati vor fi disponibilizati de la CFR Marfa (6.700), urmatoarele doua companii in functie de numarul concedierilor fiind CFR Calatori (1.100) si SC Intretinere si Reparatii Vagoane "CFR IRV" (800). Disponibilizari vor mai efectua si alte societati: CFR SA – 600, SC Electrificare CFR – 236 etc. Pana ieri societatile de cale ferata numarau 64.000 de salariati. Potrivit OG 9/2010, adoptata de Guvernul Boc la inceputul lunii ianuarie, concediatilor le vor fi date, pe langa ajutoarele de somaj, doua salarii medii nete pe economie si un venit de completare timp de 12-15 luni. Masura disponibilizarii a fost contestata de sindicalisti la organismele internationale.
Bani putini de reparatii
Concedierile sunt consecinta politicii falimentare duse de guvernele de dupa 1990 in domeniul transporturilor feroviare, a subfinantarii sectorului de catre stat, dar si a managerilor de tip Necolaiciuc, pusi pe criterii politice de catre ministrii Transporturilor. ,,Anul acesta s-au acordat pentru intretinerea caii ferate 50 milioane lei. Anii trecuti, nici macar atat", spune Iulian Mantescu. El adauga ca tari precum Italia aloca peste jumatate din sumele destinate finantarii infrastructurii pentru dezvoltarea caii ferate. ,,La noi a fost si este o discriminare a caii ferate in raport cu transporturile rutiere", afirma acesta. Transportul feroviar – incurajat, de altfel, in intreaga Europa, deoarece este mai putin poluant decat cel auto – este de opt ori mai taxat decat cel de pe sosele, spune liderul sindical.
Afirmatiile sale sunt confirmate de un raport al firmei de consultanta A.T. Kearney publicat anul trecut. Potrivit acestuia, doar 8% din totalul investitiilor merg catre calea ferata. Daca in Romania, in 2005, s-au alocat 8% din 1,4 miliarde euro investitii in infrastructura pentru calea ferata, adica 112 milioane de euro, in Italia au fost alocate 54% din 15,88 miliarde euro, adica 8,57 miliarde de euro, de peste 70 de ori mai mult pentru o cale ferata cel mult dubla ca lungime. Pentru cei 9.400 de kilometri de retea din Cehia s-au investit de patru ori mai multi bani decat in Romania, adica 491 milioane euro, respectiv 26% dintr-un total de 1,8 miliarde euro investitii in infrastructura.
Nu va dam, dar va jupuim
Cam aceasta a fost politica fiscala a statului fata de calea ferata. Potrivit A.T. Kearney, daca un tren de marfa este tarifat in Romania cu 3,6 euro pe kilometru, taxa este in Franta de un euro, in Ungaria de 2,5 euro, in Austria – 2,7 euro, in Cehia – 3,3 euro, doar Germania, Bulgaria si Polonia avand taxe mai mari. Statul a fost cu mult mai indulgent fata de transportul rutier. Daca un camion de marfa este impozitat cu cel mult 1.210 euro pe an, adica valoarea rovinietei, aceasta suma este platita de un operator feroviar dupa parcurgerea a doar 400 de kilometri, deoarece taxa de utilizare a infrastructurii e de 3,5 euro pentru fiecare kilometru parcurs. Daca la noi o tona transportata pe sosele este taxata cu 0,13 euro, iar una pe calea ferata cu 0,8 euro, in Austria pe sosele se platesc 2,11 eurocenti, iar pe calea ferata 1,18 eurocenti.
Rezultatul unei astfel de politici a fost distrugerea inceata, dar sigura, a caii ferate. Un raport prezentat Camerei Deputatilor in toamna arata ca viteza comerciala a trenurilor a scazut in 2008 la 43 de km la ora, in conditiile in care recomandarile europene stabilesc la 160 de km la ora aceasta viteza. Peste jumatate din calea ferata este restanta la reparatii capitale, iar pe cei 20.000 de km exista 1.300 de puncte periculoase, din care 426 sunt critice. Restrictiile de viteza si intarzierile au impins traficul feroviar de marfa si de calatori spre sosele. Transportul de marfa ramas pe calea ferata a migrat in buna masura catre cei 30 de operatori privati, a caror cota de piata a crescut la 40% in doar zece ani. Numai in 2009 CFR Marfa a pierdut 39% din comenzile avute in anul precedent.
