Banatul si, in special, Timisoara au fost intotdeauna nu doar exemplu de civilizatie, cat mai ales un fel de "leagan" al tolerantei interetnice. De secole, pe aceste meleaguri binecuvantate, asupra carora si-a pus definitiv amprenta Viena Imperiala, au trait in pace si armonie romani, svabi, unguri, sarbi, bulgari sau evrei. Fiecare a luat ce e mai bun de la celalalt. Nu au existat nici un fel de bariere. Nici culturale si nici lingvistice, si cu atat mai putin etnice. Ba mai mult, oamenii au invatat, fara rezerve, fiecare graiul celuilalt. Nu degeaba s-a impamantenit vorba ca "in Banat si cainii latra in patru limbi". Toata aceasta stare de spirit, unica tocmai prin normalitate, este pe cale sa isi piarda din substanta, sa paleasca. Pentru prima data, cuvantul toleranta este pus sub semnul intrebarii. Zilele acestea capitala Banatului gazduieste un eveniment de anvergura: Festivalul International de Arta Rroma. Alegerea urbei de pe Bega drept gazda a acestor manifestari culturale nu a fost intamplatoare, ci a avut la baza chiar "spiritul Timisoarei". Un incident nefericit petrecut in oras, in plin festival, a deturnat, insa, mesajul nobil al evenimentului. O cearta intre vecini s-a transformat intr-o reala tragedie. Un barbat de etnie rroma a fost injunghiat mortal de un roman. Culmea e ca dramaticul incident, in loc sa revolte populatia majoritara, a avut efectul contrar. Astfel, in plin festival antidiscriminare, timisorenii au luat cu asalt Internetul si au postat zeci si zeci de mesaje cu caracter rasist, care indemnau la practici naziste, de exterminare a etniei rrome. S-a discutat mult in oras despre aceasta chestiune. Am auzit tot felul de comentarii si chiar incercari de justificare a rabufnirilor rasiste. Am retinut-o pe cea mai ciudata dintre ele: "efectul Harlem"… Sunt ani buni de cand timisorenii asista strangand din dinti la prigonirea vechilor proprietari din apartamentele situate in cladirile istorice din centrul urbei. In locul lor s-au instalat confortabil "baronii de matase". Ceilalti muritori au luat drumul cartierelor periferice. Este exact ceea ce s-a intamplat in America, iar exemplul Harlem-ului este cel mai notoriu. Aici populatia de culoare a patruns in centrul marilor metropole, iar ceilalti, albii, au migrat spre cartierele marginase. Nimic nu poate sa justifice, insa, manifestarile rasiste, indiferent de forma pe care o imbraca. Timisoara a fost, este si trebuie sa ramana un bastion al civismului, al tolerantei. O datoreaza nu doar generatiilor viitoare, dar mai ales inaintasilor care ne-au lasat o mostenire atat de scumpa si rara: interculturalitatea.