-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialEdilii Galaţiului se chinuie de 10 ani să facă o parcare supraetajată

Edilii Galaţiului se chinuie de 10 ani să facă o parcare supraetajată

Incoerenţa, populismul, politizarea şi birocratizarea excesivă, dar şi alte metehne ale administraţiei publice locale sunt ilustrate de odiseea administrativă a unui obiectiv edilitar pe care edilii Galaţiului nu au reuşit să îl realizeze nici în zece ani. Este vorba de o parcare. În iulie 2003, Consiliul Municipal (CLM) Galaţi a aprobat construirea primei parcări supraetajate, în zona din spatele Palatului de Justiţie, unde urmau să fie demolate toate garajele, proprietarii de autoturisme urmând să închirieze locuri în noua parcare. Construirea parcării a fost amânată pentru că a urmat 2004, an electoral şi fostul primar, Dumitru Nicolae (PSD) se temea că demolarea garajelor i-ar fi adus un deficit de câteva mii de voturi. În 2007, an pre-electoral, ca şi 2003, primarul promitea, din nou, construirea parcării supraetajate. Tehnica electorală era anunţarea unui obiectiv dorit de mulţi gălăţeni, care nu putea fi realizat până la alegeri, dar putea fi exploatat ca promisiune electorală. Primarul Nicolae anunţa că a pus gând rău celor 10.500 de garaje din cartierele de blocuri ale Galaţiului, care ocupă peste 50 ha de spaţii verzi.

 

Parcare “teleportată”, de frica proprietarilor de garaje

Promisiunea primarului din mai 2007, că va construi, în sfârşit, parcarea de la Palatul de Justiţie a suportat o modificare. De teama pierderii voturilor proprietarilor de garaje la alegerile din 2008, fostul primar a mutat  parcarea supraetajată din spatele “Tribunalului” pe un maidan din zona Colegiului Mihail Kogălniceanu, la 300 de metri distanţă. Avocaţii, judecătorii şi justiţiabilii nu şi-ar fi parcat maşinile la o atât de mare distanţă, dar primarul rezolva o problemă politică: făcea parcarea fără să demoleze garajele: „Dacă fac parcarea de la LMK, după aia pot să discut cu cei care au garaje la Palatul de Justiţie. Până atunci, nu pot să discut”, spunea Dumitru Nicolae.

 

Cu “supraetajatele” prin oraş

Promisiunile cu parcările supraetajate vizau mai multe zone din Galaţi, niciodată aceleaşi, fapt ce dovedeşte că Primăria Galaţi nu avea un proiect rezultat din analize, studii, etc. În afara parcării de la “Tribunal”-“LMK”, care era tabu, toate celelalte erau “mutate” de fostul primar de la o locaţie la alta. În mai 2007, primarul spunea: “Mă preocupă parcările supraterane, am găsit locuri pentru şase astfel de parcări. Una vrem s-o facem pe Cuza nr 43, alta la Spitalul Judeţean şi alta la Spitalul CFR”. După câteva luni, primarul Dumitru Nicolae promitea parcări în alte locaţii. „Supraetajatele” urmau să fie construite „în zona Grădinii Botanice, la fostul restaurant <> în locul Arenei de Box de pe Domnească şi pe Eroilor, lângă sediul PSD”.

 

Parcare “nefăcută” pe banii UE

După 7 ani de la aprobare, proiectul a fost „dezgropat”. În august 2010 a fost aprobat „Caietul de sarcini privind serviciile de proiectare <<Parcări Supraetajate>> – PUD”. Parcarea urma să fie „P+4”, pe 875 mp şi asigura 112 locuri de parcare. Avea sistem de control al accesului cu barieră şi aparat de taxare, instalaţie de detecţie şi alarmare incendiu. Valoarea investiţiei era de 7.588.771 lei şi urma să fie făcută pe banii UE. Proiectul a fost, din nou, abandonat. În 2011, a apărut o nouă variantă a proiectului. Acum 2.624 mp de teren, nu mai era „P+4” ci „D+ P+4” şi asigura 404 locuri de parcare. Valoarea proiectului era de 25.283.259 de lei.

 

De la zero?

În 2012, au venit şi au trecut alegerile locale. S-a produs şi schimbarea. Noul primar, Marius Stan (PNL), a decretat „Noul Galaţi”, în care proiectele vechi nu mai sunt valabile. Primăria Galaţi s-a întors la momentul iulie 2003, când CLM aproba construirea primei parcare supraetajate. La începutul lui septembrie 2012, Comisia Tehnică de Urbanism a discutat proiectul „Parcări supraetajate – amplasament strada Regiment 11 Siret nr. 1A, beneficiar – municipiul Galaţi”! Aşadar s-a juns din nou la „discutarea proiectului”. Aşa au trecut zece ani de aprobări date de CLM, studii de prefezabilitate, proiecte arhitecturale. Toate astea au costat bani, destul de mulţi, care au fost cheltuiţi ca să nu se facă nimic.

 

Cele mai citite

Firmele mici, obligate să implementeze SAF-T de la 1 ianuarie. Fără softuri, nu se poate

Pentru companiile mici, aceste softuri reprezintă un demers care presupune costuri suplimentare Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele mici din România vor fi obligate să...

Firmele mici, obligate să implementeze SAF-T de la 1 ianuarie. Fără softuri, nu se poate

Pentru companiile mici, aceste softuri reprezintă un demers care presupune costuri suplimentare Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele mici din România vor fi obligate să...

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...
Ultima oră
Pe aceeași temă