Intr-un articol aparut in editia de joi, preluata de Rompres, publicatia britanica The Economist noteaza ca "in politica romana, calomniile si scandalurile sunt un loc comun", iar votul din aceasta saptamana pentru alegerea unui nou patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane nu a fost diferit.
Desi in Romania majoritatea institutiilor publice sunt considerate corupte si ineficiente, biserica se bucura de o cota mare de incredere. Aproximativ 90 la suta din populatia de 22 de milioane a Romaniei se declara ortodoxa, iar averea de patru miliarde de dolari face din biserica cea de-a sasea cea mai mare "putere financiara" din tara.
Cu toate acestea, noteaza The Economist, biserica este o institutie controversata. Exorcismele fanatice s-au dovedit periculoase: o calugarita a murit intr-unul din orasele din estul Romaniei in 2005. Unii din liderii bisericii, reticenti la adresa dialogului ecumenic cu alte religii minoritare, au legaturi cu nationalistii. Mai rau, biserica nu vrea sa se uite inapoi spre trecutul sau comunist, atunci cand era un "servitor loaial" al lui Nicolae Ceausescu.
Singurul cleric important care a vorbit in public despre acest lucru, arhepiscopul Corneanu, isi aminteste de intalnirile saptamanale cu fosta politie secreta, Securitatea.
Cu toate acestea, fostul patriarh Teoctist s-a opus deschiderii dosarelor clerului. Mircea Dinescu, unul din membrii organismului care analizeaza arhivele Securitatii, CNSAS, sustine ca 16 dosare apartinand unor clerici de rang inalt au fost arse la revolutia din 1989.
Nici Mitropolitul Daniel (care a fost ales pentru a-i succeda lui Teoctist la 12 septembrie), nici rivalul sau Bartolomeu, nu admit sa fi avut legaturi cu Securitatea.
Cu toate acestea, atrage atentia The Economist, ambii clerici au calatorit in strainatate intr-o perioada in care era imposibil sa faci acest lucru daca nu colaborai cu regimul comunist.
Dinescu declara ca, desi mai multi clerici importanti sunt colaboratori dovediti, pentru moment s-a amanat luarea unei decizii. "Am decis sa ii lasam sa candideze, ca sa nu creada ca dorim sa le subminam soarta. Vom decide dupa alegere", a precizat el.
Acest lucru dovedeste ca dosarele fostei politii secrete sunt o moneda de schimb politica, subliniaza The Economist, adaugand ca CNSAS este vazut de multi drept o institutie politizata.
Mitropolitul Bartolomeu, un cleric in varsta de 86 de ani, fost membru al tineretului legionar si detinut intre 1958 si 1964, il acuza pe Dinescu de "interferenta inadmisibila in treburile interne ale bisericii". Si cu toate acestea, unii gasesc curios faptul ca el a fost trimis ulterior in America pentru noua ani.
Mitropolitul Daniel, in varsta de 56 de ani, a studiat si a predat teologia in strainatate, inclusiv la un institut ecumenic din Elvetia.
Parerile sale ecumenice au fost atacate in campanie. Pe afisele postate in Bucuresti se putea citi: "Nu vrem un patriarh care obisnuia sa fie angajat de catre catolici si care este sustinut de catre masoni". Desi atitudinea sa liberala i-a castigat de partea sa pe cei din colegiul electoral bisericesc, Patriarhul Daniel mai are inca multe de facut pentru a-si sustine biserica in fata criticilor.
Intr-un alt portret facut noului patriarh, Radio Europa Libera aminteste la randul sau de trecutul neclar al lui Daniel in privinta colaborarii cu securitatea, dar si despre faptul ca acesta este cunoscut ca un "modernist", un sustinator al reformelor si al dialogului ecumenic. Aceasta atitudine, noteaza Europa Libera, a reusit sa manie manastirile traditionaliste din regiunea estica a Romaniei, Moldova.
De asemenea, remarca sursa citata, atat Daniel cat si principalul contracandidat al acestuia la scaunul de patriarh, Bartolomeu, au refuzat sa se prezinte in fata CNSAS. Doar cel de-a treilea candidat la scaunul patriarhal, Ioan, nu a fost acuzat de legaturi cu fosta politie politica.
Corespondentul Radio Europa Libera la Bucuresti, analistul politic Sabina Fati, este de parere ca unii oameni nu sunt multumiti de legaturile stranse dintre biserica si guvern nici macar azi. Biserica primeste cea mai mare parte din fondurile sale de la statul roman, iar clerul, sustine Fati, se amesteca adesea in procesul politic.
Pe de alta parte, desi majoritatea romanilor se declara ortodocsi, clerul nu este privit cu aceeasi incredere. In acest sens, Fati aminteste ca sondajele de opinie sustin ca "70 la suta dintre credinciosi nu au incredere cu adevarat in preoti".
