Intrunit in sedinta speciala de Guvern, Cabinetul Tariceanu a finalizat proiectul primului buget european al Romaniei. Dupa adoptarea documentului, premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca acesta este cel mai mare buget alocat pentru investitii din 1990 incoace si ca nu va fi destinat clientelei politice, ci satisfacerii nevoilor unui cetatean al Uniunii Europene. Nu stim cat de mult ne vom apropia in 2007 de nivelul de trai din UE, cert este insa ca, in drumul spre atingerea acestui deziderat, bugetul pare sa faca un pas inainte. De exemplu, pentru Sanatate vor fi alocati aproximativ 196 de euro pe cap de locuitor, de doua ori mai mult decat la sfarsitul guvernarii PSD, pensiile vor creste cu 15%, salariul mediu va atinge teoretic 1.270 lei, cu 12% mai mult decat la jumatatea acestui an, iar Educatia va primi, tot pentru prima data dupa 1990, 5,2% din PIB. Pe de alta parte, contributiile angajatorilor la asigurarile sociale vor scadea cu doua puncte procentuale, iar fondurile alocate sistemului de transport vor permite ca pana la orizontul anului 2010 sa avem vreo 500 de km de autostrazi.
Intrebarea care se pune in acest moment este daca autoritatile isi vor permite pana la urma sa transforme in realitate toate aceste promisiuni. Bineinteles, un raspuns nu poate fi dat pe loc, dar daca ne uitam la rezultatele acestui an se pare ca economia a inceput sa duduie: avem excedent bugetar, a crescut nivelul investitiilor straine, al productivitatii si au aparut noi locuri de munca. Iar la toate acestea o contributie importanta a avut-o si introducerea cotei unice. Pe de alta parte, prognozele privind cresterea PIB si scaderea inflatiei sunt in grafic. Cu scepticismul caracteristic, delegatia Fondului Monetar International a apreciat aceste semne de insanatosire a economiei, dar a atras atentia ca tara noastra continua sa importe mult mai multe produse decat vinde pe pietele externe si ca majorarile salariale de anul viitor, inclusiv politica fiscala, trebuie sa fie foarte, foarte prudente. De asemenea, reprezentantii FMI s-au mai aratat ingrijorati si de cheltuielile bugetare, teama lor fiind legata de trecerea brusca de la un excedent de 1,6% din PIB la un deficit de 2,5%, fapt care ar influenta in sens negativ deja problematicul deficit de cont curent.
Fara doar si poate, economia Romaniei trece printr-o perioada de convalescenta. A fost mult timp bolnava, erodata de ineficienta si de faptul ca societatilor cu acoperire clientelara li se permitea sa nu-si plateasca taxele, impozitele si datoriile la utilitati. A fost prea mult timp marcata de privatizari trucate sau de privatizari care au mascat etatismul. Lucrurile au inceput sa se schimbe, dar de lestul ultimilor ani nu putem scapa peste noapte. Acum suntem intr-un stadiu de dezvoltare, cu multe importuri necesare de tehnologie, care contribuie foarte mult la cresterea deficitului de cont curent. In nici o tara din lume nu exista economie care sa nu fie pandita de un pericol. Fie ca este inflatie, fie ca este datorie externa, fie ca este deficit bugetar. Totul este ca lucrurile sa fie tinute sub control. Si, din fericire, autoritatile au inceput sa aplece urechea la sfaturile finantelor internationale sau ale altor specialisti romani. De exemplu, chiar ministrul de Finante si-a mai temperat avantul de crestere a deficitului bugetar, anuntand ca rectificarea din luna octombrie s-ar putea sa nu mai aiba loc si, ca atare, la sfarsitul anului nu se va atinge valoarea de 2,5% din PIB.
Saptamana viitoare, proiectul va ajunge in Parlament. Nu stim cum va arata forma finala, dar important este sa ramana un buget destinat imbunatatirii nivelului de trai al cetatenilor, nu numai al parlamentarilor, care au avut grija sa si-l mareasca pe al lor cu 20%.
