Dupa trei luni petrecute in mijlocul Marii Mediterane, „Regina Maria” s-a intors in Portul Constanta. De la ceremonialul dedicat incheierii celei de-a doua misiuni reale sub comanda NATO la care au participat Fortele Navale nu a lipsit noul ministru al Apararii, care nu stie prea multe despre specificul marinei militare, dar care a lansat o serie de noutati: revigorarea fostului santier militar, indexarea salariilor si repunerea in exploatare a submarinului „Delfinul”.
Zarva mare in portul militar. Familiile celor peste 200 de marinari plecati in septembrie intr-una dintre cele mai grele misiuni din viata lor i-au intampinat pe militari cu lacrimi in ochi. Flancata de doua remorchere si in sunetul sirenelor celorlalte nave, „Regina Maria” a venit lin la acostare si s-a „lipit” de chei. Comandantul a prezentat apoi raportul in fata ministrului Apararii, iar echipajul a primit liber de la posturi. Multimea a invadat cheiul, iar marinarii au fost sufocati de-a dreptul de imbratisarile parintilor, copiilor si nevestelor.
Renasterea flotei de razboi
Sorin Frunzaverde a facut un tur al navei, dupa care a lansat bomba: incepand de anul viitor, marinarii militari vor primi bani la nivelul salariatilor MAI. In plus flota militara se va imbogati cu dragoare si corvete noi, ce vor fi construite in fostul santier militar. Oficialul MApN a crescut brusc in ochii marinarilor militari, chiar daca mai sunt multe etape de parcurs pana cand militarii vor simti indexarea in propriul buzunar, iar santierul sus-mentionat nu mai este demult in subordinea ministerului condus de Frunzaverde, iar actualul proprietar, Ministerul Economiei si Cormertului, se chinuieste de patru ani sa-l vanda. Fostul constructor de nave al armatei a ajuns in asa hal incat majoritatea specialistilor in tehnica militara si-au dat demisia. In prezent unitatea se zbate intre viata si moarte, singurele venituri fiind generate de taierea la fier vechi a unor nave si cateva contracte pentru executia de vapoare civile de mici dimensiuni. Sorin Frunzaverde a facut apoi o declaratie referitoare la unicul submarin din inzestrarea fortelor navale, care anul acesta implineste 10 ani de inactivitate. „Delfinul va fi revitalizat in scurt timp. Cand este vorba de securitate, banii conteaza mai putin”, a precizat oficialul. Declaratiile ministrului sunt imbucuratoare, insa ramane de vazut de unde va gasi MApN zecile de milioane de dolari necesare infaptuirii acestor directive. „Delfinul” are cea mai redusa „nota de plata”, nu trebuie alocat decat un milion de dolari pentru achizitia unor noi baterii fara de care submarinul nu se poate scufunda. Cat despre o noua flotila de corvete si nave deminoare, lucrurile par rupte de realitate. Romania abia daca a avut bani sa-si cumpere doua fregate la mana a doua, ce sa mai vorbim de trei sau patru nave noi, ce-i drept mai mici decat fregatele, dar la fel de scumpe.
Noapte de cosmar
Comandorul Costel Tataru, comandantul fregatei „Regina Maria”, a declarat ca cele mai grele momente de pe durata intregii misiuni au fost trecerea printr-un camp de tornade si realimentare in mars pe timp de noapte. „A trebuit sa realimentam pe valuri ce atingeau opt metri” isi aminteste comandantul. Toata operatiunea a durat trei ore, insa nimeni nu a uitat noaptea de 31 octombrie. In cifre misiunea „Active Endeavour” inseamna peste 16.000 mile marine parcurse, 400 de nave si 60 de avioane monitorizate. Fregata a executat sub comanda directa a NATO operatiuni de supraveghere a traficului de nave in zona orientala a Mediteranei. Fortele aliate si-au impartit in mai multe sectoare perimetrul ce trebuie monitorizat, iar fiecare nava militara raspunde de o arie intinsa. Desi lipsiti de experienta, romanii nu au avut probleme deosebite. Singura care le-a pus bete in roate a fost, asa cum am mentionat mai sus, capricioasa Mediterana. La reusita acestei misiuni a contribuit si echipajul de pe „Regele Ferdinand”, prima fregata romaneasca care a participat in 2005 la „Active Endeavour”. Marinarii fregatei „Regina Maria” au aflat de la „inaintasi” cum se rezolva problemele inerente intalnite la acest gen de misiune de lunga durata.
Liber la inarmare
Afirmatiile neobisnuite ale sefului MApN, privind refacerea parcului de nave militare, pot avea o explicatie logica: odata intrati in NATO, nu mai avem restrictii in ceea ce priveste achizitionarea de tehnica moderna. Tocmai de aceea submarinul „Delfinul” nu a beneficiat de o „infuzie” de capital pentru schimbarea bateriilor, lucru care nu necesita decat o hotarare de guvern pentru ca bani au existat – americanilor nu le convenea sa aiba probleme in Marea Neagra. Acum lucrurile s-au schimbat radical si dupa doua misiuni de succes in Mediterana ne bucuram de increderea totala a NATO. Necesitatea constructiei unor dragoare noi isi are originile tot in specificul operatiunilor navale NATO, pentru ca noi avem deja acest tip de nava in inzestrare, insa aceste dragoare nu au fost concepute pentru misiuni de durata, ci doar pentru a actiona in Marea Neagra. Reinnoirea flotei de razboi nu este o intentie rea, insa va seca bugetul de stat. Cu cat avem mai multe nave la misiuni internationale, cu atat Marina va inghiti mai multe miliarde. In cadrul misiunilor NATO fiecare stat isi plateste singur casa si masa.
