Maria, o fetiţă de 13 ani din-tr-o ţară din Europa de Est, a fost vândută de propria familie unui bărbat din Italia. Maria a fost abuzată sexual şi fizic în repetate rânduri. După ce a fost salvată de poli-ţie, a rămas timp de câţiva ani într‑un cămin. În cele din urmă, s-a întors la familia ei, pentru a fi din nou vândută, de data aceasta în Regatul Unit. Tânărul Xi a fost descoperit într‑un restaurant în timpul unei inspecţii de rutină în Ţările de Jos. El este unul dintre numeroşii clandestini care muncesc fără să aibă documente de şedere în regulă. Ancheta poliţiei a constatat că Xi era forţat să muncească 13 ore pe zi, şapte zile din şapte, pentru 1,50 euro pe oră. Un grup de tineri fără acte de identitate au fost ameninţaţi, abuzaţi fizic şi forţaţi să muncească în construcţii şi în grădinărit într-o zonă rezidenţială din sudul Suediei. În momentul arestării traficanţilor care se aflau în spatele acestei afaceri, poliţia de frontieră a constatat că aceştia constituiau doar o ramură a unei mari reţele de traficanţi instalate în Regatul Unit, care exploata persoane atât în Suedia, cât şi în Ţările de Jos.
Maria, Xi şi tinerii respectivi sunt exemple reale din Europa de astăzi. Ei fac parte din numeroasele per-soane a căror viaţă este furată de reţelele de trafic de persoane. Europol, agenţia europeană pentru aplicarea legii, estimează că numărul victimelor traficului de persoane este, numai în Europa, de ordinul sutelor de mii. În spatele acestor statistici impersonale se ascund sute de mii de cazuri individuale de mizerie umană şi tragedie personală. Grupurile de criminalitate organizată exploatează per-soane deja vulnerabile – adesea victime ale violenţei în familie, ale abuzurilor sexuale şi ale sărăciei extreme – în ceea ce trebuie numit, pe bună dreptate, sclavagism modern. Este de datoria noastră să facem tot ce ne stă în putere pentru a combate aceste acte îngrozitoare de criminalitate şi pentru a ajuta victimele. Sunt convinsă că, pentru a combate în mod eficace traficul de persoane, trebuie să ne unim forţele. Acest lucru trebuie realizat în primul rând la nivel naţional: de exemplu, atunci când în cadrul inspecţiilor de muncă este identificată o victimă a traficului de persoane, cazul ar trebui transferat poliţiei. În acelaşi sens, serviciile sociale şi ONG-urile specializate ar trebui să intervină pentru furnizarea de adăpost şi protecţie împotriva traficanţilor şi pentru a garanta, de exemplu, că un copil victimă este plasat într-un mediu sigur şi că merge la şcoală.
Acest lucru este însă valabil şi la nivel transnaţional: trebuie să colaborăm în Europa pentru a combate această criminalitate transfrontalieră. Astăzi este Ziua luptei împotriva traficului de persoane – o zi de care vrem să profităm pentru a evidenţia necesitatea de a ne uni toate eforturile pentru a reuşi. În ceea ce mă priveşte, în această primăvară am propus o nouă directivă privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor. Această propunere cuprinde măsuri din domeniul dreptului penal, cum ar fi o definiţie comună a infracţiunii şi sancţiuni mai armonizate. Traficul de persoane este pasibil de închisoare între 1 şi 23 de ani, în funcţie de instanţa ţării UE în care cauza a fost judecată, ceea ce este inacceptabil. Directiva propune dispoziţii solide legate de protecţia victimelor şi de asistenţa necondiţionată, cum ar fi îngrijirea medicală, oferirea unui adăpost şi asistenţa juridică, şi subliniază necesitatea de a accentua eforturile în direcţia prevenirii.
Propunerea este în curs de negociere cu Parlamentul European şi Consiliul European. Aceasta nu înseamnă însă că ne putem declara mulţumiţi. Trebuie să ne continuăm eforturile şi cred că putem face mai mult pentru a identifica victimele într-un stadiu timpuriu, pentru a colabora mai strâns cu ţările terţe, a consolida lupta împotriva exploatării forţei de muncă, precum şi pentru a lua măsuri în vederea reducerii cererii aflate la baza traficului de persoane. În acelaşi timp, ar trebui să analizăm măsurile administrative care ar putea completa acţiunea serviciilor de aplicare a legii. De asemenea, vom desemna în curând un coordonator european special pentru lupta împotriva traficului de persoane, în scopul îmbunătăţirii cooperării dintre statele membre ale UE. Aceste măsuri sunt importante şi necesare. Cu toate acestea, nu subestimez provocările cu care ne confruntăm şi sunt conştientă că nu putem eradica definitiv aceste acte infracţionale îngrozitoare. Însă fiecare persoană pe care o putem salva reprezintă o victorie.
Cecilia Malmström este comisarul UE pentru afaceri interne
