În iulie anul acesta se împlinesc patru ani de când sirianul Omar Hayssam, condamnat pentru terorism, a fugit din România. În tot acest timp, a rămas în aer o singură întrebare: unde se află Omar Hayssam? Toamna trecută, preşedintele Traian Băsescu a sugerat că fugarul ar fi fost localizat în Siria şi dădea garanţii că Hayssam va fi adus la Bucureşti. Acum, documente oficiale, intrate în posesia RL, dezvăluie un lucru cât se poate de surprinzător: în ciuda unor asigurări date de diverşi demnitari de la Bucureşti că ştiu unde este Hayssam, statul român nu deţine, de fapt, informaţii concrete referitoare la locul în care se află sirianul. Acest lucru rezultă din corespondenţa încrucişată (aflată încă în derulare) purtată între Ministerul român al Justiţiei, Ministerul de Externe de la Bucureşti, instituţiile similare din Siria şi Interpol. Pe 3 iunie, o parte din aceste documente au fost depuse de Ministerul Justiţiei la Curtea de Apel Oradea, unde se judecă procesul fugii lui Omar Hayssam.
În noiembrie 2007, procurorii DIICOT sesizau Curtea de Apel Bucureşti cu dosarul lui Muhkles Omar, Mahmoud Omar, Mustafa Tartousi, toţi trei acuzaţi că l-au ajutat pe Hayssam să părăsească România în 2006. În esenţă, anchetatorii reţineau că sirianul a plecat din ţară cu nava IMAN – T, deţinută de Tartousi. Potrivit anchetatorilor, prima destinaţie a lui Hayssam ar fi fost Alexandria (Egipt), iar apoi Siria. De atunci, timp de alţi doi ani nu s-a mai ştiut nimic despre cel care este acuzat că a pus la cale răpirea în Irak a trei jurnalişti. În 2009, o scrisoare a părinţilor lui Omar Hayssam, trimisă fraţilor acestuia din România, anunţa că fugarul ar fi fost arestat în Siria. Nici atunci nu a fost precizat locul în care acesta ar fi fost plasat în detenţie.
Siria nu a confirmat prezenţa pe teritoriul său
Până în prezent însă, Siria nu le-a confirmat autorităţilor din România faptul că Omar Hayssam s-ar afla pe teritoriul său, au declarat pentru RL surse judiciare. Prin infograma din 7 aprilie 2010 a Ambasadei României de la Damasc, înregistrată la Ministerul Justiţiei, MAE sirian solicită transmiterea unor informaţii suplimentare referitoare „la identitatea cetăţeanului Omar Khaled Hayssam şi la infracţiunile săvârşite de acesta”. Ţinând cont de acest lucru, Ministerul Justiţiei de la Bucureşti cere Curţii de Apel Oradea să-i comunice informaţiile solicitate de partea siriană.
Interpol nu l-a localizat
Ministerul Justiţiei a informat Curtea de Apel Oradea că, în martie anul acesta, a cerut şi Interpolului relaţii despre Omar Hayssam. Răspunsul a venit în aprilie. „Prin adresa nr. 19790/INS din data de 06 aprilie 2010, Biroul Naţional Interpol ne-a comunicat faptul că, până în prezent, nu au fost primite informaţii cu privire la localizarea sau arestarea numitului Omar Khaled Hayssam”, arată Ministerul Justiţiei în informarea trimisă Curţii de Apel Oradea şi intrată în posesia RL.
„Nu a avut loc reţinerea cetăţeanului”
Pe de altă parte, o infogramă a Ambasadei României de la Damasc, trimisă de MAE către Ministerul Justiţiei, arată că Omar Hayssam nu se află nici în închisoarea de maximă siguranţă de la Homs. „Informăm, de asemenea, că ambasada a primit pe 15 aprilie şi 18 aprilie de la MAE sirian, Direcţia Consulară, două note verbale (datate 6 aprilie şi, respectiv, 14 aprilie), cărora le-au fost anexate mai multe documente şi adrese cu caracter de corespondenţă internă între autorităţile siriene (MAE, Ministerul Justiţiei, închisoarea din Homs, procurorul general al Homs). Acestea confirmă poziţia părţii siriene, transmisă anterior de misiunea noastră prin Infograma nr. 336/23 martie 2010, potrivit căreia «nu a avut loc reţinerea, prezentă sau anterioară, a cetăţeanului Omar Khaled Hayssam în închisoarea centrală din Homs»”, se arată în infograma Ambasadei României de la Damasc. Potrivit unor surse judiciare, Homs este chiar localitatea de domiciliu a lui Hayssam din Siria.
O altă variantă, noi neclarităţi
La termenul din 3 iunie de la Curtea de Apel Oradea, apărătorul lui Omar Hayssam, Ion Cazacu, a anunţat că a fost informat de fraţii clientului său că acesta s-ar afla în închisoarea din Adra, un cartier al capitalei Damasc. Nici această pistă nu are însă acoperire în documente oficiale care să parvină de la vreo instituţie abilitată, română sau siriană. Pe de altă parte, surse judiciare explică pentru RL că ar exista unele probleme „de comunicare” în modul în care ambasadorul României la Damasc s-a interesat de Omar Hayssam. „Ambasadorul nostru de acolo a cerut autorităţilor siriene relaţii despre Omar Hayssam în vederea arestării şi extrădării acestuia. Or, în mod normal, sirienii nu-şi extrădează cetăţenii. Ministerul Justiţiei a revenit însă şi a solicitat relaţii despre acesta doar pentru ca Omar Hayssam să fie citat acolo”, explică sursele RL.
Ce spunea preşedintele despre „obiectivul” Hayssam
Traian Băsescu declara, pe 16 noiembrie, că vizita sa în Siria, din 2008, a avut ca obiectiv modificarea acordului de extrădare dintre România şi Siria, tocmai pentru ca, în final, Omar Hayssam să poată fi extrădat în România. „Vizita mea în Siria a avut ca obiectiv începerea negocierilor pentru modificarea acordului de extrădare dintre România şi Siria, în aşa fel încât, la terminarea negocierilor, să poată fi extrădat Omar Hayssam în România”, spunea şeful statului la acel moment. Traian Băsescu mai dădea asigurări într-o emisiune televizată din timpul campaniei electorale că Hayssam va cunoaşte închisorile româneşti: „Pot să vă garantez că Omar Hayssam va sfârşi prin a face puşcărie în România. Este un efort major al statului să-şi recupereze marii clienţi, cei care au afectat consistent oameni în România, şi este în politica pe care eu am impus-o ca astfel de fugari să fie căutaţi, nu când au dispărut să spunem să vedem dacă mi i-o găsi cineva”.
La un pas de a fi liberi să părăsească România
Curtea de Apel Oradea a revocat, ieri, măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul fraţilor lui Omar Hayssam, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, şi în cazul lui Mustafa Tartousi, proprietarul vasului Iman – T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, însă decizia poate fi atacată la instanţa supremă. Tartousi a mai obţinut şi în martie, la aceeaşi instanţă, ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara. DIICOT a contestat decizia, iar Curtea Supremă a hotărât că prietenul lui Omar Hayssam trebuie să rămână în ţară.
