6.8 C
București
miercuri, 25 decembrie 2024
AcasăSpecialDupă Crimeea, urmează invazia Ucrainei?

După Crimeea, urmează invazia Ucrainei?

În pofida unui vot masiv în Consiliul de Securitate al ONU privind invalidarea referendumului organizat ieri în Crimeea privind secesiunea de Ucraina şi alipirea la Rusia, acesta s-a desfăşurat ieri sub protecţia trupelor ruseşti de ocupaţie. Rezultatul nefiind o surpriză, întrebarea este ce va face Vladimir Putin după aceea.

Preşedintele ucrainean se teme de o invazie rusească, mai ales că sâmbătă ruşii au ocupat o staţie de gaz de pe teritoriul Ucrainei continentale, iar la Doneţk agitaţiile de stradă în favoarea „autonomiei“ au devenit violente.

Secţiile de votare din Crimeea s-au închis aseară la ora 20.00, după închiderea ediţiei, dar nu a existat nici un moment vreo îndoială asupra rezultatului acestuia covârşitor în favoarea secesiunii. Nu au existat nici observatori străini, de vreme ce OSCE nu recunoaşte validitatea scrutinului şi, potrivit CNN, nu a existat nici un sistem de înregistrare a buletinelor şi nici o modalitate de a preveni votul multiplu.

În plus, s-a putut vota şi cu paşaport rusesc, ceea ce legea ucraineană interzice, după cum au demonstrat corespondenţii publicaţiilor ucrainene. Referendumul, calificat de reprezentanţii minorităţii tătare, care au boicotat scrutinul, drept o „clovnerie”, atinsese la ora 11.30 o rată de participare de 44,27%, potrivit oficialilor locali citaţi de BBC, şi avea şanse să depăşească toate recordurile.

În pofida eforturilor Rusiei şi autorităţilor nerecunoscute de la Simferopol de a demonstra legitimitatea referendumului printr-o rată de participare mare şi un vot masiv în favoarea secesiunii de Ucraina şi alipirii la Rusia, există puţine şanse ca acesta să fie recunoscut de altcineva în afară de ţările cliente ale Rusiei, Siria şi, eventual, Nicaragua. Sâmbătă, o rezoluţiei redactată de Statele Unite prin care referendumul din Crimeea era declarat ilegal a fost votată de 13 din cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU. Până şi China, aliata tradiţională a Rusiei, a preferat să se abţină, lăsând în acest fel reprezentantul Rusiei să opună singur dreptul de veto. Rezoluţia nu a trecut, dar scopul ei, să sublinieze izolarea Rusiei în cadrul comunităţii internaţionale, a fost atins.

Întrebări

Parlamentul de la Simferopol, dizolvat între timp de Rada Supremă de la Kiev, ar trebui ca astăzi să declare, pe baza referendumului, independenţa republicii Crimeea, după care ar trebui să adopte o rezoluţie prin care să ceară să devină parte a Federaţiei Ruse. Cum ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, l-a sunat sâmbătă seară pe secretarul de stat, John Kerry, pentru a reafirma faptul că Rusia recunoaşte legalitatea scrutinului, întrebarea este dacă Putin va merge înainte şi va accepta cererea de „reunificare” a Crimeii sau va alege o formulă ambiguă, de felul conflictelor îngheţate. Indiferent, Statele Unite şi Uniunea Europeană nu au lăsat nici o ambiguitate atunci când au comunicat că tot de astăzi vor anunţa o serie de sancţiuni politice şi economice. Potrivit New York Times, în discuţiile care au avut loc aseară la Casa Albă pe tema crizei din Ucraina, au fost vehiculate mai multe liste de persoane cărora să li se refuze accesul în Statele Unite şi Europa şi cărora să li se îngheţe bunurile.

În varianta maximală, această listă îi include pe aproape toţi reprezentanţii de vârf ai regimului de la Kremlin, cu exepţia lui Putin însuşi şi a lui Lavrov: ministrul Apărării, Serghei Şoigu, directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev, Serghei Ivanov şi Vladislav Surkov, doi dintre cei mai puternici consilieri ai lui Putin, şi Aleksei Miller, şeful Gazprom, şi Igor Sechin, directorul Rosneft. Cu toate acestea, recunoşte cotidianul moscovit, lista iniţială va conţine oameni politici şi oligarhi de rangul al doilea, pentru a lăsa Moscovei spaţiu de manevră în cazul în care va dori să negocieze. Întrebarea este dacă Moscova vrea să negocieze sau a decis să înglobeze Crimeea cu forţa, ori poate ceva mai rău. Toate semnele sunt că se pregăteşte pentru ultima variantă.

Ruşii îşi retrag banii din Occident

Potrivit Financial Times, companiile ruseşti au retras până acum miliarde de dolari din băncile occidentale de teamă ca fondurile să nu le fie îngheţate în urma sancţiunilor americane şi europene. Printre cei care au repatriat cele mai mari sume se află băncile Sberbank şi VTB, precum şi Lukoil.

Mai mult, în săptămâna încheiată pe 12 martie, bonurile de tezaur americane deţinute de instituţii străine în Banca Rezervelor Federale din New York au scăzut cu 105 miliarde de dolari, alimentând speculaţiile că Banca Centrală a Rusiei şi-a mutat obligaţiunile americane de la Fed în custodia unei terţe părţi.

Citeşte şi: REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 93% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. UE nu recunoaşte referendumul. România nu va recunoaşte rezultatele

Potrivit trezoreriei americane, Rusia deţinea, la sfârşitul lunii decembrie, obligaţiuni de stat americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari. Toată această fugă de capital are loc în condiţiile în care, în urma crizei, acţiunile companiilor ruse au scăzut dramatic. Potrivit FT, care citează date publicate vineri, companiile ruse au pierdut 20% din valoare pe pieţele mondiale, ceea ce pentru primii zece miliardari ruşi a însemnat o pierdere combinată de 6,6 miliarde de dolari. Ceea ce înseamnă că ruşii se pregătesc pentru ce este mai rău.

Provocări

Un indiciu privind aceste provocări îl oferă o operaţiune desfăşurată pe teritoriul ucrainean, când aproximativ 80 dintre trupele-fantomă ale lui Putin au atacat din elicoptere o staţie de pompare a gazului situată în regiunea Kherson, în Ucraina „continentală”, în apropierea localităţii Strilkove. Autorităţile ucrainene au ameninţat cu riposta militară şi până ieri la prânz au informat că au eliberat staţia, dar nu au existat informaţii despre o confruntare armată. În schimb, după ce vineri un tânăr a fost înjunghiat mortal şi alte 26 de persoane au fost rănite în confruntările dintre pro-moscoviţi şi susţinătorii regimului de la Kiev care au avut loc la Doneţk, Rusia a reafirmat din nou „dreptul de a-şi apăra compatrioţii”. Demonstraţiile pro-Ruse au continuat şi sâmbătă şi ieri la Doneţk, crescând în amploare şi radicalism separatist, ceea ce l-a determinat pe preşedintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov, să-şi informeze partenerii occidentali că guvernul de la Kiev se teme de o invazie rusească în estul ţării.

Cele mai citite

Sorin Grindeanu anunță finalizarea și punerea în trafic a încă 250 km de drum de mare viteză în 2025

În prezent, România beneficiază de o rețea rutieră de mare viteză de 1.280 km Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că România continuă să accelereze...

Un mort și 15 răniți după un atac rus asupra orașului Krivoi Rog din Ucraina

Cel puţin o persoană a fost ucisă şi alte 15 rănite marţi într-un atac rus asupra Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Volodimir Zelenski,...

Parlamentul din Peru anchetează înființarea unei rețele de prostituție chiar de unul din foștii săi responsabili

Parlamentul peruan îl va convoca joi pe unul dintre foştii săi responsabili, suspectat că ar fi înfiinţat o reţea de prostituţie în interiorul adunării...
Ultima oră
Pe aceeași temă