Sfarsit de iunie la Drobeta Turnu-Severin, cu temperaturi atmosferice sufocante ce se situeaza constant de ceva vreme inspre 34-35 de grade Celsius… Dinspre Dunare – despre a carei zi, sarbatorita in tarile riverane, locuitorii Mehedintiului n-au avut habar nici in aceasta vara – firavele adieri din pragul serii aduc un miros greu de suportat ce aminteste de cel intalnit odinioara in preajma „cimitirelor de animale” ale satelor din zona.
Sanatatea mediului, in pericol
Situatie ce nu-i deranjeaza insa si pe cei care trebuie sa aplice legea si sa asigure sanatatea mediului, obisnuiti deja doar sa strambe uracios din nasul lor mereu infundat. De mai bine de 20 de ani, de cand s-a inaltat si barajul de la Ostrovu Mare, pe o lungime de circa 80 kilometri in amonte, pana la Portile de Fier, Dunarea are regim de semilac. Si tot de atunci autoritatile tainuiesc faptul ca apa fluviului are o concentratie, in acest sector, in substante nocive ce depaseste limitele admise prin standardele internationale. Potrivit putinelor studii si rapoarte, dosite mai bine decat un secret de stat, elaborat de catre comisia mixta romano-iugoslava privind modificarea calitatii compozitiei apei Dunarii intre Bazias si varsarea Timocului in fluviu, rezultatele cele mai alarmante ale analizelor fizice, chimice, biologice si celor legate de radioactivitate se inregistreaza intre cele doua baraje. Adica aici unde sunt conditii prielnice pentru descompunerea mai lenta sau mai accelerata a imensei cantitati de materii organice deversate in fluviu din municipiul cu aproape 130.000 de locuitori ori aduse de ape din susul Dunarii. Basca „scaparile” de substante nocive din apele reziduale ale agentilor economici intre care „Romag”, „Celrom”, „Cildro”, „Rotras”, „Lamdro”, „Severnav” sau „Meva”. Fenomenul nu produce insa batai de cap autoritatilor daca, incepand cu anul 1985, in sectorul cu pricina apele fluviului sunt supuse analizelor decat in lunile mai, iulie si noiembrie ale fiecarui an.
Adevaruri tainuite ieri si azi
Indiferent daca probele s-au luat de la Bazias, Veliko Gradiste, Tekija, Tr. Severin, Kladova si Gura Timocului, concluzia a fost aceeasi: Dunarea moare lent intre cele doua baraje. Valorile obtinute evidentiaza diminuarea progresiva a cantitatii de oxigen dizolvat in timp, atingerea deficitului maxim inregistrandu-se in zona Kladova – Tr. Severin. Specialistii sustin ca la periculosul dezechilibru ecologic contribuie gradul mare de poluare a apelor uzate si neaerarea corespunzatoare a fluviului in sectorul cu regim de semilac. Numai niste iresponsabili mai pot ascunde azi ca fenolii au depasit de mai bine de doua ori pragul accesibilitatii, ca produsele naftenice au sarit si ele peste limite, iar concentratia apei in metale grele – fier, mangan, cupru, zinc, crom, cadmiu, plumb si mercur – are deja valori foarte ridicate, prezenta zincului, de exemplu, depasind de… 10 ori standardele. Numai cine nu stie ce inseamna pesticide poate trata cu indiferenta prezenta lor din belsug in apele lacului de acumulare. Situatia critica invedereaza nivelul coborat al oxigenului dizolvat ce limiteaza dezvoltarea sau supravietuirea organismelor acvatice, sturionii devenind deja o raritate aici, unde aveau cel mai prielnic mediu de inmultire, dar si alte specii faunistice si floristice. A nesocoti aceste avertismente inseamna a accepta cu premeditare crima ecologica ce are loc inca lent, dar sigur.
Gunoaie si epave
In zona Dunarea a devenit un urias depozit de gunoaie colectate de afluenti la vremea viiturilor, dar si prin contributia efectiva a activitatilor omenesti. Pentru ca pe Dunare creste numarul epavelor, uitate de catre societatile de navigatie nu se stie pe la ce kilometru si de care are grija doar… rugina. Numai in zona de jurisdictie a Capitaniei Portului Drobeta Tr.-Severin – in care circa 80 la suta e reprezentata de lacurile de acumulare – se mai afla inca in evidenta circa 40 de nave si mijloace de transport navale ce pun in pericol nu numai circulatia, dar imbogatesc – prin descompunere – cu compusi metalici apa fluviului. Casarea lor – unele fabricate inainte de anul 1930 – nu se poate face decat prin dezmembrare, operatiune nu numai foarte costisitoare, dar si destul de greoaie, pentru ca nu exista in toate cazurile mijloacele adecvate… Apoi, dupa atatia ani de la punerea in functiune a obiectivelor hidroenergetice lucrarile prevazute prin proiect pentru consolidarea malurilor celor doua lacuri n-au fost nici pana astazi finalizate, accentuand colmatarea lor datorita pronuntatului proces de eroziune vizibil la tot pasul. Se pare ca totusi dupa trei decenii de asteptare pe planseta statia de epurare a apelor uzate ale Severinului va deveni realitate, datorita unei investitii de 42 milioane de euro finantate in mare parte de UE, care cuprinde si reabilitarea retelei de canalizare a municipiului de la Dunare…
