În aceste zile, la Galaţi este greu de acceptat ideea că Dunărea l-a inspirat pe Johann Strauss în compoziţia valsului „Blauen Donau”. Din cauza viiturii, apa este mai tulbure şi mai plină de gunoaie decât de obicei. Dată fiind configuraţia albiei Dunării pe acest sector, curenţii „bat” în malul gălăţean şi astfel gunoaiele aduse de ape de pe tot sectorul românesc şi bulgăresc ajung în zona Falezei inferioare.
Alte gunoaie sunt aduse de ape de pe Siret, al cărui punct de vărsare în Dunăre este pe malul gălăţean, 2-3 kilometri în amonte. Astfel, tone de gunoaie s-au oprit fie în pontoanele de acostare de la Trecere Bac sau de la Portul de Ambarcaţiuni, fie în zona pontoanelor plutitoare, transformate în restaurante. Au apărut veritabile „peninsule” formate din peturi, pungi şi saci de plastic, crengi, copaci, animale moarte sau orice gunoaie care plutesc. „Din cauza crengilor copacilor care plutesc pe Dunăre, toate cele trei bacuri sunt acostate noaptea pe malul tulcean”, spune Marian Pandele, şeful flotei Navrom Bac.
În anii trecuţi, li se cerea să adune gunoaiele adunate la malul Dunării tot pompierilor de la ISU şi au făcut-o cu riscul distrugerii mai multor bărci pneumatice, perforate sistematic. În acest an, municipalitatea şi-a luat rolul în serios şi scoaterea gunoaielor din apele Dunării este realizată de fosta societate de administrare a domeniului public şi de serviciul de salubrizare, care sunt ajutate de echipajul navei de ecologizare „Eco Dunărea 2”, intrată recent în flota Administraţiei Porturilor Dunării Maritime Galaţi. „SC Gospodărire Urbană şi Ecosal, cu sprijinul navei Eco Dunărea 2, au strâns peste 30 de metri cubi de deşeuri de pe luciul Dunării, pe Faleza inferioară. Deşeurile provin din localităţi aflate în aval de Galaţi, atât pe Dunăre cât şi pe Siret şi afluenţii Siretului. Operaţiunea va continua şi în zilele următoare”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache.
Obiceiuri proaste versus norme europene
Situaţia de la Galaţi este inedită doar prin fapul că primăvara, din cauza topirii zăpezilor, cresc nivelurile râurilor interioare şi sunt aduse mai multe gunoaie. În zona Galaţiului, pot fi văzute “non stop” peturi care plutesc pe Dunăre. Este reflectarea faptului că în special în mediul rural, colectarea deşeurilor e departe de standardele europene. În judeţul Galaţi, la momentul intrării în vigoare a standardelor europene numai în 29% din comune gunoaiele erau colectate de firme de salubritate. Şi cum vechile gropi au fost închise, sătenii au început să arunce gunoaiele la râpa pârâului ce străbate localitatea sau la marginea satului. Spre exemplu, la marginea comunei Pechea este o zonă de câţiva kilometri pe care au fost aruncate gunoaie. După lege, fiecare primărie ar trebui să încheie un contract cu o firmă de salubrizare care să ia gunoiul de la poarta săteanului şi să-l ducă groapa de gunoi. Evident, contra cost.
Concret: politicienii fac „texte”
Nici autorităţile nu au făcut prea mult pentru a rezolva situaţia. În „textele” politicienilor se vorbeşte despre un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, prin care va fi introdusă colectarea selectivă a deşeurilor în toate comunele. Sunt prevăzute construirea unei staţii de transfer la Târgu Bujor, cu o capacitate de 16.100 tone/an, construirea la Galaţi a unei staţii de sortare cu capacitatea de 37.800 tone/an şi a celulei nr. 2 de depozitare în cadrul depozitului conform de la Tirighina, cu o capacitate de 1.826.604 metri cubi. Până acum s-a făcut prea puţin. CJ Galaţi a încheiat cu două firme din Capitală un contract în valoare de 1.109.862 lei, pentru consultanţă. Cele două firme vor trebui să revizuiască studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. După semnarea contractului de finanţare, vor elabora documentaţia tehnică a proiectului şi caietele de sarcini pentru documentaţiile de atribuire a lucrărilor. Până când sistemul va deveni funcţional, vor trece mulţi ani.
