NATO nu poate lăsa apărarea apărarea propriului teritoriu în responsabilitatea Rusiei, la fel cum nici Moscovei nu i-ar conveni ca NATO să facă acelaşi lucru în cazul ei, a arătat, duminică, ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, la Adunarea Parlamentară a NATO de la Bucureşti, relatează NewsIn.
„Propunerea Rusiei de a avea un sistem de apărare antirachetă integrat NATO – Rusia prezintă dificultatea responsabilităţii fiecărei părţi: nu cred că Rusia ar transfera responsabilitatea protejării propriului teritoriu spre NATO sau altcuiva. În mod similar, NATO nu poate să dea responsabilitatea acoperirii, apărării unei părţi a teritoriului său altcuiva, Rusiei (…) Nu suntem o alianţă NATO – Rusia, Rusia nu este membră a Alianţei – deci opţiunea logică este să conectăm strategic cele două sisteme, astfel încât să facem schimb de date, proceduri”, a explicat ambasadorul Sorin Ducaru.
El a fost întrebat de parlamentarul rus Bato Jambalnimbuev de ce NATO nu acceptă propunerile făcute de Rusia pentru un sistem de apărare antirachetă comun.
Parlamentarul rus a notat, de asemenea, că „abordarea neconstructivă” privind relaţia între Alianţă şi Moscova dă naştere unor întrebări în rândul alegătorilor.
În legătură cu acest aspect, al interesului opiniei publice din Rusia, ambasadorul Sorin Ducaru a apreciat că nici alegătorii ruşi nu ar fi încântaţi să transfere o parte din responsabilităţile de apărare în responsabilitatea NATO. „Aţi vorbit despre interesul opiniei publice, al alegătorilor, nu cred că ei ar fi încântaţi să transfere o parte din responsabilităţile de apărare, de exemplu apărarea antirachetă, altcuiva, să lase ca un sector să fie responsabilitatea NATO sau a unei alte ţări, este clar şi simplu”, a punctat ambasadorul României la NATO.
De asemenea, parlamentarul rus a reiterat necesitatea ca Moscova să primească garanţii clare că sistemul american antirachetă nu va fi îndreptată împotriva Rusiei. În replică, ambasadorul Sorin Ducaru a subliniat că sistemul antirachetă găzduit şi de România este strict defensiv şi, prin urmare, nu poate fi îndreptat împotriva cuiva. „Am spus cu multă tărie că acesta este un sistem exclusiv defensiv. (…) Am demonstrat că elementele tehnice şi tehnologice ale sistemului de apărare antirachetă, acoperirea radarelor, rachetele sunt de aşa natură, încât sunt concepute să apere teritoriul aliat în principal împotriva unor actori din partea sudică a Alianţei, care ar putea întreprinde acţiuni iraţionale, generând un atac asupra teritoriului aliat”, a explicat ambasadorul României la NATO.
El a adăugat că discuţiile continuă atât la nivel de experţi, cât şi la nivel politic, iar un dialog pe această temă are loc şi în Consiliul NATO-Rusia. „Numele jocului este transparenţa, deschiderea pentru a arăta modul în care funcţionează (sistemul- n.r.)”, a conchis ambasadorul României la NATO.
El a arătat şi că în timpul Consiliul NATO-Rusia de la Soci, din iunie, membrii NATO au avut pentru prima oară ocazia să asiste la o prezentare a sistemului de apărare antirachetă rus. Prezentarea „a fost interesantă” pentru membrii Alianţei, deoarece „pentru prima oară am putut vedea un număr de caracteristici şi modul în care opţiunea de cooperare între două sisteme poate avea potenţial”, a spus Ducaru.
Ambasadorul Sorin Ducaru a susţinut, duminică, o prezentare despre rolul României în apărarea antirachetă NATO şi perspectivele pentru cooperarea NATO-Rusia la dezbaterile Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie de la Adunarea Parlamentară a NATO.
