Expoziţia „Dracula – voievod şi vampir”, care cuprinde celebrul portret al lui Vlad Ţepeş realizat de un artist german anonim, poate fi vizitată până pe 10 octombrie la Muzeul de Artă. Piesa de rezistenţă a expoziţiei, prezentată pentru prima dată publicului din România, şi totodată lucrarea de la care a pornit acest proiect este portretul voievodului valah Vlad Ţepeş, conservat de mai bine de 400 de ani la Castelul Ambras din Innsbruck, o operă a unui anonim german de secol XVI.
Vlad Ţepeş, în vizită la Bucureşti
Expoziţia „Dracula – voievod şi vampir” a fost prezentată de Muzeul Kunsthistorisches din Viena în 2008, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului lui Bram Stoker, „Dracula”, şi are ca scop stabilirea unor conexiuni între voievodul valah şi mitul vampirismului, într-un context istoric şi documentar mult mai realist. Proiectul încearcă să redea cât mai obiectiv figura istorică a unui personaj despre care secole întregi s-au cunoscut mai multe mituri şi mai puţine fapte şi să elimine clişeele despre vampirul băutor de sânge.
Pot fi admirate gravuri de epocă, scrisori, relatări despre cazuri de vampirism şi chiar tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului”, dar şi notiţe şi ciorne ale romanului scris de Bram Stoker (1897) alături de alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Baudelaire, Joseph Sheridan Le Fanu sau şi John William Polidori. Legendele create în jurul voievodului valah sunt explorate prin intermediul unor portrete şi documente de epocă, precum un cripto-portret („portret deghizat”) al voievodului, panoul „Hristos în faţa lui Pilat”, o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mânăstiriis franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Naţională din Ljubljana. Lucrarea înfăţişează un Pilat în a cărui fizionomie pot fi recunoscute trăsăturile lui Vlad Ţepeş, aşa cum apăreau în portretele sale din epocă. Alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania şi Slovenia, la Bucureşti expoziţia cuprinde şi piese din patrimoniul naţional.
O zi pe lună, acces gratuit
Publicul are acces gratuit la expoziţie în prima zi de miercuri a fiecărei luni, până în luna octombrie, iar în rest vizitatorii sunt asteptaţi de miercuri până duminică, în intervalul 11.00-19.00 (iulie-septembrie) şi între orele 10.00-18.00 (octombrie) iar biletele costă 8 lei şi 4 lei (redus pentru elevi, studenţi şi pensionari).
„Nosferatu – Simfonia groazei” rulează zilnic
Şi pentru că nimic nu a contribuit mai mult la conturarea viziunii curente despre Dracula şi vampiri decât imensa producţie de adaptări cinematografice, o secţiune a expoziţiei este dedicată evoluţiei figurii lui Dracula în cinematografia mondială, prin intermediul afişelor, trailerelor şi imaginilor din filme precum „Dracula” (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Béla Lugosi), „Dracula, Prince of Darkness” (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), „Blood for Dracula” (Franţa-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol. În cadrul expoziţiei va rula zilnic filmul „Nosferatu – Simfonia groazei” (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), o capodoperă a expresionismului german.
