Instanța de la Înalta Curte de Casație și Justiție retrimite șefului Secției Parchetelor Militare, generalul magistrat Gheorghe Coșneanu, dosarul uciderii disidentului Gheorghe Ursu în beciurile instituțiilor represive ale regimului comunist.
Judecătorii de la instanța supremă consideră că generalul Coșneanu și echipa sa de anchetatori militari au făcut greșeli elementare de redactare a rechizitoriului. Instanța supremă îi cere șefului Secției Parchetelor Militare precizare detaliată, distinctă și explicită a încadrărilor juridice și îi reproșează, între altele, că nu a stabilit nici legăturile de cauzalitate între situațiile de fapt descrise și încadrările juridice.
Decizia completă a instanței supreme este: "Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George. În baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016, emis în dosarul nr. 32/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, Secţia parchetelor militare, sub aspectul modului de descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpaţi. Dispune ca procurorul să precizeze detaliat, explicit şi distinct, pentru variantele normative prevăzute de art.439 alin.1 lit. e, g şi k din Codul penal, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă şi legătura de cauzalitate".
Ancheta a fost făcută de șeful Secției Parchetelor Militare, generalul de brigadă magistrat Gheorghe Coșneanu, ajutat de colonelul magistrat Marian Tudor și colonelul magistrat Claudiu Culea.
Confirmarea rechizitoriului, sub aspectul legalității și al temeiniciei, a fost făcută de procurorul general al României, Augustin Lazăr. Însă, 'legalitatea și temeinicia" sunt puse sub semnul întrebării de decizia camerei preliminarii a instanței supreme.
România liberă a descoperit că din rechizitoriu lipsește și partea responsabilă civilmente, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Altfel spus, procurorii militari au uitat să facă referiri la o parte a procesului penal.
De menționat că generalul Coșneanu coordonează anchetele și în dosarele "Revoluției" și "Mineriadei – iunie 1990", în care anchetele nu avansează. Asupra acestor aspecte vom reveni.
Precizăm că în cazul disidentului Gheorghe Ursu au mai fost făcute trei rechizitorii, două sub coordonarea generalului magistrat Dan Voinea, și în toate dosarele instanțele de judecată au dat ani grei de închisoare. Între cei condamnați s-a aflat și generalul SRI, Eugen Grigorescu, fost ofițer cu funcție la Securitatea în perioada comunistă. El a fost acuzat că a distrus jurnalul disidentului Gheorghe Ursu.
După decizia de joi a instanței supreme, în acest ultim dosar "Ursu" generalul magistrat Gheorghe Coșneanu are la dispoziţie cinci zile pentru a remedia greșelile din rechizitoriu. Are și alte variante: să ceara restituirea dosarului la Secția Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor sau poate contesta decizia.
Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au trimis în judecată , la 1 august 2016, pe Marin Pârvulescu (maior în rezervă) şi pe Vasile Hodiş (colonel în rezervă), foşti ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, ambii fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. În aceeaşi cauză sunt judecaţi şi George Homoşteanu, fost ministru de interne, şi Postelnicu Tudor, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de complicitate la infracţiuni contra umanităţii.
