UPDATE 13.17: Dosarul OUG 13 a ajuns la Parchetul General.
„Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat astăzi, 27 februarie 2017, cauza cunoscută generic sub denumirea ”Adoptarea Ordonanței 13”, ca urmare a declinării acesteia de către Direcția Națională Anticorupție. În dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv: favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri; fals intelectual”, precizează Parchetul General.
12.47: Ana Birchall, fost ministru interimar la Justiție, a susținut luni că nu are cunoștință despre noile acuzații ale DNA în cazul adoptării OUG 13. „Nu știu, e pentru prima dată când aud așa ceva. Ăsta este adevărul. Mandatul meu a fost să asigur buna funcționare administrativă a activității curente a ministerului și asta am făcut. Nu a fost o întrebare care să-mi fie semnalată. Dacă sunt asemenea întrebări, cei care sunt îndrituiți vor răspunde acestor întrebări, eu nu speculez”, a spus Ana Birchall, întrebată cu privire la dispariția de documente din Ministerul Justiției în dosarul adoptării OUG 13.
12.44: Purtătorul de cuvânt al PSD susține că„ trebuie clasată cât mai repede, pentru ca Guvernul să își continue treaba”.
10.20: În replică la acuzațiile procurorilor anticorupție, fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a răspuns: „Nu știu!”.
Procurorii anticorupție au acuzat Ministerul Justiției că a distrus avizul negativ primit de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în dosarul privind modul în care a fost emisă Ordonanța 13. Totodată, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că a clasat plângerea privind infracțiunea de folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, pentru că nu au găsit indicii care să confirme acuzația și că a declinat celelalte cinci infracțiuni descoperite către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Infracțiunile care au fost declinate spre anchetare către procurorii Parchetului instanței supreme sunt: favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea credință de date inexacte, sustragere sau distrugere de înscrisuri, sustragere sau distrugere de probe și fals intelectual.
După întocmirea proiectului de Ordonanță de Urgență, Ministerul Justiției a primit avize negative de la majoritatea instituțiilor din domeniul judiciar, atât legate de fondul proiectelor, cât și în legătură cu intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența. Și specialiștii din cadrul Ministerului Justiției au întocmit șase note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite, acuză DNA.
”Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, explică procurorii anticorupție.
În 31 ianuarie, Ministerul Justiției a cerut avize pentru proiectul de OUG prin care voia să modifice legislația penală de la cinci ministere avizatoare, adică: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.
În acea seară, MJ a primit doar două avize: avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ. MAI a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere, în vreme ce Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații, atrăgând atenția insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor, conform procurorilor anticorupție
Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ primit în 18 ianuarie (când MJ a anunțat prima oară că vrea să modifice legislația penală), au mai explicat procurorii. Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, Teodor Meleșcanu semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.
Cel din urmă minister care trebuia să trimită un aviz era Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. MRP a transmis un aviz negativ, în care critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Deși a fost înregistrat și ștampilat, a fost înlocuit, în urma unor ”discuții aprinse”, cu un aviz favorabil, acuză DNA.
”Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz”, precizează procurorii anticorupție.
Redăm explicațiile integrale ale DNA:
Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală. Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție. În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar.
2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
– Favorizare a făptuitorului
– Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
– Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
– Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
– Fals intelectual, și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată, procurorii DNA au decis disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p); sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p); fals intelectual”.
Procurorii anticorupție mai motivează și clasarea unei cauze. „Dosarul s-a format ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite. Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual”, informează sursa citată.
DNA precizează că, în urma efectuării penale, s-a constatat că în 16 ianuarie, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.
„Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017. În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri. Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau: dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu; modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese; modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea”, precizează DNA.
Ministrul Florin Iordache și oamenii săi ar fi făcut presiuni asupra unor funcționari din minister pentru a șterge cele șase note care conțineau obiecțiuni împotriva proiectelor legislative de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (OUG 13/2017), precum și împotriva textului de grațiere colectivă. Modul în care au fost elaborate și aprobate actele normative fac în prezent obiectul unei anchete la DNA, în urma unei plângeri depuse de Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi, de la Asociația Inițiativa România.
Potrivit sursei citate, urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Astfel, personalul de specialitatea ar fi opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.
„În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida. La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar. După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența”, mai precizează DNA.
Potrivit procurorilor anticorupție, în toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției ar fi întocmit șase note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.
„Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG. În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii. La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal. Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget”, se mai precizează în comunicat.
Astfel, DNA susține că OUG de modificare a Codurilor ar fi fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.
„Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor. Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege. Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului. Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat <<pe loc>> acest aviz”, mai precizează DNA.
DNA mai precizează că, în privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta ar fi fost finalizat în jurul orei 20.00, „fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României. Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției”, potrivit sursei citate.
Procurorii anticorupție precizează că personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP. „Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz. Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute. În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize”, mai informează sursa citată.
În 2 februarie, DNA a anunțat că a fost înregistrată o sesizare depusă de mai multe persoane publice, cu privire la modalitatea de adoptare a unor acte normative. Astfel, în prezent se efectuează acte procedurale.
„La Direcția Națională Anticorupție s-a înregistrat o sesizare depusă de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative. Ca urmare, în conformitate cu prevederile procesual penale, se efectuează acte procedurale cu privire la aspectele sesizate. Precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.
Astfel, mai mulți miniștri și secretari de stat din Executivul Grindeanu au fost chemați la audieri. Printre aceștia se numără ministrul de Interne, Carmen Dan, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, și ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, procurorii Oana Schmidt-Hăineală și Constantin Sima, foști secretari de stat în Ministerul Justiției.
Dosarul a fost înregistrat la data de 24 ianuarie, în urma unei plângeri depuse de Mihai Polițeanu, și nu are legătură cu modul în care au fost adoptate și publicate, în noapea de 1 februarie, ordonanțele de urgență de grațiere și care modifică legile penale. Însă, potrivit procedurii penale, procurorul învestit cu ancheta, este obligat să analizeze toate împrejurările în care au fost elaborate, aprobate și publicate cele două ordonanțe de urgență
Noul Cod de Procedură Penală prevede începerea urmăririi penale „in rem” (pentru faptă) imediat ce se depune o plângere penală, iar primele acte procedurale sunt cele de strângere a unor înscrisuri de la instituții sau persoane, dacă acestea există. Documentele cerute de la Ministerul Justiției face parte din această procedură obligatorie de la începutul anchetei.
Precizări Ministerul Justiției: „În cursul zilei de ieri, 01 februarie 2017, Ministerul Justiției a primit solicitarea Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție – de a transmite, până la data de 02 februarie a.c., în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea și emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017, prin care au fost modificate și completate Legea nr.286/2009 privind Codul penal și Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și cu proiectul de lege adoptat de Guvernul României, pentru grațierea unor pedepse. Prin aceeași adresă Direcția Națională Anticorupție a solicitat transmiterea documentelor – rezultate ca urmare a corespondenței interinstituționale și interne, scrise sau prin poștă electronică, cu privire la cele două acte normative menționate, precum și precizarea numelui, prenumelui și a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea și/sau avizarea celor două proiecte de acte normative. Conform adresei documentele au fost solicitate în interesul urmăririi penale efectuate într-un dosar aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție. Față de acest demers Ministerul Justiției subliniază faptul că modificarea legislativă menționată a fost și este asumată de conducerea Ministerului Justiției în exercitarea atribuțiilor statutare și legale. Considerăm că declanșarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei Ordonanțe de urgență este o gravă imixtiune în activitatea autorității executive și o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituționale”, a precizat Ministerul Justiției, într-un comunicat.
În 24 ianuarie, Mihai Polițeanu preciza că a depus un denunț penal, împreună cu Elena Ghioc și Razvan Patachi, împotriva premierului Grindeanu și a ministrului Justiției, Florin Iordache.
Ei au motivat că demersurile celor doi „au avut loc cu încălcarea legii și cu scopul de a zădărnici tragerea la răspundere penală și executarea unor pedepse, în folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnați, trimiși în judecată sau anchetați penal în ultimii ani”.
„Constatând, printre altele: a) că Prim-ministrul Guvernului și ministrul Justiției au dezinformat Parlamentul României și Președintele României cu privire la intențiile de a promova grațierea și modificarea codurilor penale prin procedura ordonanței de urgență; b) caracterul conspirativ al inițierii și redactării ordonanței de urgență privind grațierea; c) încălcarea cu bună știință a prevederilor constituționale privind obligația adoptării unei legi organice în cazul grațierii; d) că nota de fundamentare este redactată dintr-o sumă de susțineri false sau parțial adevărate, cu scopul de a induce în eroare opinia publică, și că Guvernul a justificat oportunitatea grațierii în România pe baza acestor falsuri (e.g. s-au inventat așa-zise măsuri reparatorii cu caracter financiar la care state europene ar fi fost obligate prin condamnări CEDO); e) Guvernul a extins grațierea la condamnările cu suspendare, dar și la toate infracțiunile, inclusiv de corupție sau cu violență, în cazul deținuților peste 60 de ani, în contradicție cu afirmațiile din nota de fundamentare; credem că există indicii temeinice pentru declanșarea unei anchete penale în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului și a celei prevăzute la art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999. Mai credem, așa cum am mai menționat în denunț, că este necesar să se verifice circuitul de inițiere și avizare de la emitent (în speță Ministerul Justiției) și să se afle cu exactitate împrejurările inițierii și redactării ordonanțelor, având în vedere informațiile publice că cel puțin ordonanța grațierii nu a fost inițiată și redactată la Ministerul Justiției și că direcțiile de elaborare și/sau de avizare acte normative ar fi fost puse în fața unui proiect redactat în altă parte și că li s-ar fi ignorat punctul de vedere”, preciza Mihai Polițeanu, pe pagina sa de Facebook.
În 2 februarie, Mihai Polițeanu a transmis, printr-un comunicat de presă, că a fost audiat, la DNA, în legătură cu denunțul penal depus.
„Cu ocazia audierii, având în vedere i) evenimentele din noaptea de 31.01.2017 când Guvernul României a adoptat conspirativ o ordonanță de urgență de modificare a codurilor penale, precum și ii) indiciile publice ale unei întâlniri între ministrul Justiției și șeful său de partid Dragnea Liviu, în care cel din urmă ar fi solicitat imperativ adoptarea ordonanței amintite, am decis să depun o completare la denunțul penal în vederea efectuării de cercetări penale împotriva președintelui PSD pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 13 din Legea 78/2000: <<Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite>>”, a scris el pe Facebook.
Știre în curs de actualizare.
