Decizia DNA de a clasa faptele de dare de mită şi cumpărare de influenţă săvârşite de Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, doi importanţi denunţători din dosarele Microsoft-EADS, a ridicat numeroase semne de întrebare în rândul opiniei publice. România liberă a obținut lămuriri de la DNA și de la specialiști.
Cum se poate să nu răspundă penal și să rămână și cu banii obținuți cei care au corupt, au câştigat zeci de milioane de euro din banii
publici pentru că au tras sfori să obțină nelegal contracte publice? Aceste întrebări legitime au fost ridicate zilele acestea în spațiul public, în urma clasării faptelor penale săvârșite de trei dintre denunţătorii din megadosarul Microsoft-EADS.
Din start, trebuie să spunem că această clasare vizează doar partea de evenimente în care Claudiu Florică și Dinu Pescariu (foto), ca și Dragos Stan, au obținut contracte de închiriere de licențe Microsoft la prețuri mult umflate prin dare de mită și cumpărare de influență de la Dorin Cocos, Gheorghe Ștefan, Dumitru Nicolae și Gabriel Sandu, trimiși în judecată într-un dosar desprins din megadosarul „MICROSOFT”
De ce procurorii au decis clasarea pentru Florică și Pescariu (ca și pentru Dragoș Stan, persoană prin firmele căruia s-au plimbat banii de mită)?
DNA și specialiștii explică de ce s-au clasat faptelor penale săvârșite de Florică, Pescariu și Stan din secvența infracțională în care ei le-au denunțat, înainte de începerea urmăririi penale
Pentru a se înlege motivele clasării, trebuie să pornim de la situația inițială în care autorii Claudiu Florică, Dinu Pescariu şi Dragoş Stan au făcut denunțuri potrivit cărora au cumpărat influență și au dat mită celor patru inculpați trimiși deja în judecată (respectiv lui Dorin Cocoș, Dumitru Nicolae, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu) în momentul în care NU era începută urmărirea penală pentru aceste fapte. Cei trei denunțători au refăcut traseul banilor dați ca mită în faţa procurorilor cu documente şi au probat, astfel, cumpărarea de influență.
Din moment ce, pe lângă denunțuri, cei trei au prezentat și probe materiale care au dus la identificarea unor NOI fapte de corupție, Codul Penal îi OBLIGA pe procurori să dea soluția de clasare pentru denunțătorii Claudiu Florică, Dinu Pescariu și Dragoș Stan chiar dacă aceștia au săvârșit faptele de cumpărare de influență de la cei patru inculpați trimiși în judecată ( Cocoș, Pinalti, NIRO, Gabriel Sandu).
Textele de lege care îi obligă pe procurori să opereze clasarea sunt: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”; „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.
Florică și Pescariu, urmăriți penal în alte secvențe infracționale din megadosarul MICROSOFT – surse
Soluția de clasare NU vizează și faptele săvârșite de Claudiu Florică și Dinu Pescariu încă din 2003, spre exemplu, când făceau trafic de influență la membrii Guvernului Năstase pentru a obține încheierea contractului–cadru de informatizare, pentru ca discountul de 40% oferit de Microsoft să ajungă în conturile unor firme-paravan controlate de cei doi denunțători și când DNA a început urmărirea penală înainte de denunțuri, spun sursele noastre.
Cum sunt suspecți în unele dosare desprinse din megadosarul „Microsoft”, Florică și Pescariu nu rămân nici cu banii primiți în plus din contractele oneroase cu instituțiile statului. Ei nu rămân nici cu banii dați ca mită celor patru inculpați trimiși în judecată în dosarul în care ei au făcut denunțurile ( dosarul „Cocoș, Pinalti, NIRO, Sandu”), bani care vor fi recuperați prin confiscare specială.
După finalizarea dosarelor rezultate din împărțirea pe secvențe infracționale a megadosarului „MICROSOFT-EADS- SEI-Informatizarea administrațieidosarului”, banii vor reintra în bugetul public prin hotărârea instanței ( după confiscări). Ca de altfel și câștigul denunțătorilor, spun specialiștii consultați de România liberă. Cu alte cuvinte, se recuperează banii pierduți de statul român.
Istoricul sesizărilor DNA în megadosarul MICROSOFT-EADS-SEI pentru infracțiuni din perioada 2001-2012
Secvențele infracționale din megadosarul MICROSOFT-EADS-SEI-Informatizarea administrației, din perioada 2001-2012, au fost împărțite în mai multe dosare penale. Prima sesizare a DNA datează din 2005 și a fost făcută de fostul ministru al Învățământului Mircea Miclea. Fără urmări.
Urmărirea penală a fost începută de DNA în 2013 „din oficiu” (ceea ce poate însemna că dosarul mare Microsoft-EADS-SEI-Informatizarea administrației s-a deschis în urma sesizării unui serviciu secret sau a unor omologi din străinătate). În 2013 a existat și o sesizare a DNA făcută de Corpului de Control al premierului Victor Ponta (care îi viza pe miniștrii PDL Daniel Funeriu și Valerian Vreme). De asemenea, în 2014 au existat denunțuri pentru fapte și persoane după începerea urmăririi penale, dar și pentru fapte noi și persoane necuprinse inițial în anchetele DNA. Autorii ultimelor denunțuri vor beneficia de clasare (cum au beneficiat Florică, Pescariu, Stan pentru denunțarea mitelor date lui Cocoș, Pinalti, NIRO, Gabriel Sandu) .
În primele secvențe infracționale s-a început urmărirea penală față de mai mulți miniștri și demnitari ai Guvernului Năstase, între care Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Șerban Mihăilescu, Adriana Țicău etc. Pe această secvență există și denunțuri făcute după începerea urmăririi penale, spun sursele noastre. Pentru aceste denunțuri, făcute de autori ai unor infracțiuni, care nu vizează fapte noi și persoane, nu se operează clasări, ci se dau pedepse mai blânde, dacă instanțele pronunță condamnări. ( Sunt clasate doar faptele penale ale persoanelor care denunță infracțiuni noi și persoane care NU sunt vizate de anchetă, asa cum a fost în cazul denunțătorilor Florică, Pescariu și Stan, care au dezvăluit procurorilor mitele date lui Cocoș, Pinalti, NIRO și Sandu)
În secvențe infracționale din anii 2003-2004, ca și față de unele infracțiuni până în 2012, DNA ar fi început urmărirea penală față de Claudiu Florică și Dinu Pescariu ( surse) . De altfel, s-au făcut și percheziții la firmele lui Florică și la fundația lui Dinu Pescariu, în toamna anului trecut. Perchezițiile se pot face doar dacă s-a început urmărirea penală, ceea ce confirmă informațiile obținute pe surse.
Dacă s-a început urmărirea penală față de Florică și Pescariu înainte ca aceștia să facă denunțuri în anumite secvențe infracționale, ei vor răspunde penal și patrimonial pentru prejudicii.
Deși după începerea urmăririi penale în primele secvențe infracționale, Florică și Pescariu au făcut denunțuri față de demnitari ai Guvernului Năstase, spre exemplu, ei nu sunt exonerați total de răspunderea penală și răspund și patrimonial pentru recuperarea prejudiciului, spun specialiștii consultați de România liberă. Așa cum nu a fost exonerat de răspunderea penală nici fostul ministru Gabriel Sandu, deși, după ce s-a început urmărirea penală față de el, a făcut și el denunțuri (a denunțat-o și pe Elena Udrea, spre exemplu)
Între infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală pe parcursul întregii perioade investigate de DNA figurează și abuzul în serviciu, care e infracțiune de prejudiciu. Din acest motiv pierderile banilor din bugetul public se recuperează prin sechestre asiguratorii urmate de confiscări, potrivit deciziilor definitive ale instanțelor.
DNA nu ne-a furnizat detalii despre părțile anchetei în care denunțătorii principali ( Florică și Pescariu) apar ca suspecți (urmăriți penal) deoarece în această fază informațiile nu sunt publice.
Redăm integral răspunsul primit de la DNA
“În cauza la care faceţi referire (finalizată cu trimiterea în judecată a patru persoane pentru trafic de influență) soluţia clasării a fost dispusă faţă de faptele de dare de mită prevăzute de art. 290 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea 78/2000, şi cumpărare de influenţă, întrucât faptele au fost denunţate de persoanele menţionate de dvs ( Claudiu Florică și Dinu Pescariu –nn).
În cauza respectivă, persoanele menţionate ( Claudiu Florică și Dinu Pescariu-nn) nu au avut calitate de suspect sau inculpat.
Temeiul juridic pentru care s-a dispus soluţia clasării referitor la fapta denunţată de dare de mită este art. 290 alin 3 din Codul penal, respectiv „ Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.
Temeiul juridic pentru care s-a dispus soluţia clasării referitor la fapta denunţată de cumpărare de influenţă este art. 292 alin 2 din Codul penal, respectiv „Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.
În acest moment nu se pot oferi detalii despre calitatea procesuală a persoanelor la care faceți referire ( Claudiu Florică și Dinu Pescariu -nn) în alte dosare aflate în instrumentare, pe motiv că acestor informații li se aplică dispozițiile art. 12 alin 1 litera e ) din Legea 544/2001 ( adică, ancheta fiind în curs, informațiile nu pot fi făcute publice – nn).
Clauza de nepedepsire a persoanelor care denunță infracțiuni de corupție înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceastea este un principiu juridic ce se regăsea și în Codul Penal aplicabil anterior datei de 1 februarie 2014, soluția netrimiterii în judecată fiind aplicabilă în toate situațiile în care condițiile legale au fost considerate ca fiind îndeplinite.
Infracțiunile de luare/dare de mită, respectiv de trafic/cumpărare de influență ( darea de mită și cumpărarea de influență săvârșite de Florică și Pescariu -nn) NU sunt definite drept infracțiuni de prejudiciu, cum este, spre exemplu infracțiunea de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul (art. 13, indice 2, din legea 78/2000).
Având în vedere că, în cauza la care faceți referire s-au reținut în sarcina celor patru inculpați ( COCOȘ, Gh ȘTEFAN, Dumitru NICOLAE, Gabriel SANDU – nn) numai infracțiuni de trafic de influență ( deci, nu de prejudiciu pentru că nu a existat abuzul în seviciu – nn), măsurile asigurătorii dispuse s-au raportat strict la aceste infracțiuni ( adică, in această secvență din dosarul MICROSOFT s-au pus sechestre asiguratorii doar pe milioanele de euro date ca mită celor patru inculpați trimiși în judecată – nn).
Prin urmare, s-a dispus sechestru asigurător asupra unor bunuri aflate în proprietatea inculpaților, până la concurența sumei ce reprezintă obiectul infracțiunii de trafic de influență ( adică, milioanele de euro luate de Cocoș, Pinalti, NIRO si Gabriel Sandu de la Florică și Pescariu -nn), în vederea confiscării speciale. Confiscarea specială este o măsură de siguranță asupra căreia decide numai instanța de judecată”.
