Procesul în care este judecat pentru fapte de corupţie fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, în dosarul despăgubirilor din ANRP, începe vineri.
Fostul deputat UDMR, Marko Attila-Gabor, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi fostul deputat PNL Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Citește și: Dosarul lui Horia Georgescu, mutat la o altă instanţă. Cine va decide soarta fostului şef ANI
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Este vorba de spre Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu, Gheorghe Vişoiu, Alexandru Florin Hanu, Constantin Cătălin Canangiu, Dorin Cornel Drulă, Neculai Nistor, Ingrid Zaarour şi Remus Virgil Baciu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.
Horia Georgescu este acuzat de procurorii anticorupție că, în perioada 2008-2009, Comisia pentru Stabilirea Depăgubirilor, din care făcea parte, a aprobat trei dosare în care despăgubirile acordate fuseseră supralicitate.
Valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 euro, (467.448.907 lei ), precizează procurorii anticorupție.
”Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor trei dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare. În două cazuri, evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, „comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare, care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare”, arată DNA.
