-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialDosarele magistratilor, intre machiaj si interes public

Dosarele magistratilor, intre machiaj si interes public

» Dosarele magistratilor activi, livrate de CSM jurnalistilor, seamana cu niste CV-uri bine machiate, in care totul miroase frumos.

» Unii magistrati, politicieni si istorici considera ca, desi aceste dosare sunt confidentiale, ar fi utila publicarea lor, pentru a afla cat de integri sunt cei care fac dreptate in instante.

» De o lustratie care trebuia sa aiba loc cu 18 ani in urma nu mai poate fi vorba.

Consiliul superior al Magistraturii (CSM) are in mana toate dosarele profesionale ale magistratilor activi care pana in februarie 2005 mai lucrau in sistemul judiciar. Parchetul General si Ministerul Justitiei detin in arhive doar dosarele procurorilor, respectiv judecatorilor care au iesit din sistemul judiciar inainte de 2005. Dupa scandalul politic creat de informatiile iesite la iveala din dosarele profesionale ale Noricai Nicolai si Monicai Macovei, in numele interesului public, a urmat un val de cereri din partea jurnalistilor catre CSM pentru a afla trecutul profesional al unor magistrati care se afla inca in functie. Daca Parchetul General a pus la dispozitia presei doua dosare de aproape o suta de pagini fiecare, periate strict de datele personale ale celor doua personaje, la CSM interesul public a capatat dimensiuni mult mai mici – rezumate de tip CV ale magistratilor care inca taie si spanzura in Justitie. Nimic despre trecutul lor de dinainte de 1989, nici un amanunt despre eventualele sanctiuni.

Singurul despre care razbat indicii de pe vremea comunismului este fostul presedinte al CSM si actual membru plin al Consiliului, judecatorul Anton Pandrea. El si-a intrerupt cariera de magistrat (judecator in Bucuresti, intre anii 1972 si 1978), pentru a urma cursurile faimoasei Academii "stefan Gheorghiu" intre 1 martie 1978 si 31 ianuarie 1979. A doua zi dupa absolvire a fost numit atasat diplomatic al Ministerului de Afaceri Externe, functie pe care a ocupat-o pana in noiembrie 1981. Apoi a revenit in magistratura, ca judecator. "Pe perioada exercitarii functiei a fost notat cu calificativele «bine» si «foarte bine». De asemenea, nu a fost sanctionat disciplinar", se incheie sec rezumatul dosarului profesional al lui Pandrea, asa cum a fost el intocmit de CSM. Astfel, interesul public ramane cu buza umflata cand se intreaba despre cum a ajuns un judecator la o facultate puternic infiltrata de Securitate, apoi la Ministerul de Externe.
La fel se intampla cu tanarul procuror Ciprian Calin Nastasiu, pe care presa il suspecteaza, zilele acestea, ca a depasit anumite granite in relatia cu condamnatul pentru terorism Omar Hayssam, dar care a instrumentat si dosarul omului de afaceri Dinu Patriciu. El si-a inceput cariera ca procuror la Timisoara in 1992, iar din 2005 este procuror al DIICOT. "Prin hotararea nr. 3/P/2007 a Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a CSM a fost sanctionat disciplinar. Hotararea a fost recurata", aflam din rezumatul sec trimis de CSM. Alte detalii legate de sanctiunea unui procuror care instrumenteaza astfel de dosare grele nu sunt de interes public.

Pe lista magistratilor care au avut si inca mai au un cuvant greu de spus in sistemul judiciar, dar despre care CSM nu te lasa sa afli decat de unde au plecat si unde au ajuns in cariera lor se mai afla: Daniel Morar (seful DNA), Dan Voinea (dosarele Revolutiei si mineriadelor), Doru Tulus (dosarele de inalta coruptie), Samoila Joarza (Parchetul Militar, adjunctul lui Voinea), Ilie Botos (fostul procuror general) sau Lidia Barbulescu (actuala sefa a CSM).

Istoricul Cristian Vasile, specialist in arhivele fostului regim, care a contribuit la intocmirea Raportului Tismaneanu, e de parere ca "poate ar trebui declasificate toate aceste dosare, ca sa le putem corobora cu arhiva CC a PCR si cu cea a Securitatii, de la CNSAS, ca sa avem o imagine completa". si asta pentru a vedea daca acesti magistrati "erau adevarati profesionisti sau simpli executanti ai ordinelor politice venite de sus".

Pe de alta parte, judecatorul Horatius Dumbrava de la Curtea de Apel Targu-Mures este de parere ca aceste dosare profesionale "tin de datele lor personale si nu stiu daca e corect sa fie facute publice fara acordul lor". Totusi, judecatorul recunoaste ca "daca am fi facut asta in 1990, poate acum traiam intr-o alta societate". Judecatorul Adrian Neacsu, presedintele SoJust, considera ca aceasta evaluare profesionala, bazata pe ce au facut magistratii inainte de 1989, trebuie lasata in seama CSM: "Nu putem lasa aceasta judecata in seama societatii". Neacsu socoteste ca Romania nu si-a rezolvat inca problema trecutului legat de Securitate, asa ca patrunderea in trecutul magistratilor ar insemna arderea unor etape.

Senatorul PSD Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei, e de acord cu scoaterea la lumina a magistratilor: "Se presupune ca nu e o chestiune publica, dar cred ca este necesara. Anumite functii de conducere in magistratura necesita integritate". si senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, presedintele Comisiei juridice din Senat, este "pentru transparenta, daca nu aduce atingere unor drepturi personale", dar numai in cazul magistratilor care doresc sa acceada la o functie publica. "Ceilalti au dreptul la o doza mai mare de confidentialitate", stabileste limitele senatorul Eckstein.

Cele mai citite

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...

Mircea Geoană, sprijinit de Sir George Iacobescu în cursa pentru președinția României

Sir George Iacobescu este singurul român înnobilat de Regina Marii Britanii pentru contribuțiile sale excepționale în domeniul caritabil, comunitar și al serviciilor financiare Mircea Geoană,...
Ultima oră
Pe aceeași temă