Doi procurori din cadrul DIICOT au povestit la DNA care au fost solicitările Alinei Bica în cazul Ovidiu Tender. Silvia Ștefănescu este şefa Serviciul judiciar și a arătat că Bica i-a cerut ca în acest caz să ceară condamnare cu suspendare iar procurorul de ședință, Mirel Rădescu a povestit cum i-a fost luat acest dosar, conform Evenimentul Zilei.
Silvia Ştefănescu a declarat că în calitatea sa de şefă a Serviciului judiciar are "viziune asupra evoluţiei fiecărui dosar, mă refer la termenele de judecată în care instanţa dispune amânarea cauzei, cât şi la soluţiile pronunţate în cauză, în toate fazele procesuale, fond şi apel, conform noului Cod de procedură penală".
Ştefănescu a declarat că nu ştie ce reacţie a avut Mirel Rădescu atunci când i-a fost luat dosarul.
"În principiu, ştiu că a fost de acord, pentru că pe şedinţa de judecată în care participa Curelaru Claudia Ionela mai exista un alt dosar privind pe inc. Niculăescu Teodor ş.a. De altfel, Mirel Rădescu îşi manifestase opţiunea de a pleca de pe Serviciul judiciar pe Serviciul economico – financiar din cadrul direcţiei. Nu cunosc amănunte.În perioada cât procurorul Curelaru Claudia Ionela a participat în cauza Ovidiu Tender, aceasta a fost amânată succesiv, iar la sfârşitul lunii octombrie 2014 m-a anunţat că urmează să iasă în pronunţare."
Citeşte şi: Alina Bica, în fața instanței: Kovesi s-a lăudat că-mi construiește dosare penale
Şefa Serviciului Judiciar a mai precizat faptul că Claudia Ionela Curelaru i-a spus, în mai multe rânduri, că procurorul şef direcţie, la acea vreme Bica Alina Mihaela, o cheamă să îi dea informaţii cu privire la stadiul dosarului ce îl privea pe inculpatul Ovidiu Tender.
Ulterior, Ştefănescu a fost chemată în biroul Alinei Bica unde i s-a spus să scrie "un proces – verbal în caietul de şedinţă în care să se consemneze că procurorul şef direcţie Bica Alina Mihaela, procurorul de şedinţă Curelaru Claudia Ionela şi procurorul şef serviciu judiciar, subsemnata, suntem de acord ca în cauza privind pe Ovidiu Tender ş.a. să se pună concluzii ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea sub supraveghere. I-am sugerat să lase instanţa de judecată să decidă, spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de acelaşi gen, a primit o pdeapsă de 11 ani închisoare".
Reacţia Bicăi la cele spuse de Ştefănescu ar fi fost "Silvi, nu eşti de acord cu mine?".
Şefa Serviciului judiciar a precizat că a scris ce i-a spus Alina Bica, lucrur care poate fi verificat prin caietul de şedinţă de analiză a soluţiilor.
"După acest episod, dându-mi seama că am acceptat cu prea multă uşurinţă propunerea procurorului şef direcţie, la Curtea de Apel Bucureşti, fiind planificată în şedinţa de judecată, i-am cerut Claudiei Curelaru să nu depună la dosarul cauzei acel referat, pentru că devine public. Cu aceeaşi ocazie, am întrebat-o pe Curelaru Claudia Ionela şi despre ce prejudiciu este vorba, aceasta spunându-mi despre peste 300 miliarde lei."
Silvia Ştefănescu a declarat că şi-a dat seama că solicitarea Alinei Bica nu a fost "întâmplătoare" şi a hotărât ca împreună cu Claudia Curelaru să meargă la cabinetul domnului Codruţ Olaru, adjunctul procurorului general, şi împreună au făcut concluzii scrise în care am solicitat instanţei condamnarea inculpaţilor cu executarea pedepselor în penitenciar, dovadă şi pedepsele aplicate.
"Am exercitat calea de atac, în raport de infracţiunea de spălare de bani şi de cheltuielile judiciare al căror cuantum mi s-a părut modic, neacoperind nici măcar cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale. La acest moment, hotărârea instanţei nu este încă redactată. Ulterior, am urmărit soluţia a cărei pronunţare a fost amânată de mai multe ori”, a mai spus Ştefănescu.
Mirel Rădescu, procurorul de şedinţă, a declarat că undeva la sfârşiul lunii mai – începutul lunii iunie 2013, a fost căutat de Bica Alina Mihaela care l-a întrebat cum vede evoluţia dosarului şi finalitatea acestuia.
"I-am răspuns că, având în vedere faptul că în dosarul disjuns din acesta, respectiv dosarul privind pe Iancu Marian Alexandru, instanţa de fond pronunţase pedeapsa de 10 ani închisoare, este normal ca şi în acest doar, având în vedere faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, să obţin cel puţin o pedeapsă de cel puţin 15 ani închisoare".
"După această discuţie a fost pusă în discuţia Serviciului judiciar, modul în care urmează a fi calculată prescripţia specială în cauzele aflate în cursul cercetării judecătoreşti sau în cursul urmăririi penale, opinia doamnei Bica Alina Mihaela şi a domnului Mihai Udroiu, consilierul acesteia, fiind aceea că interpretarea trebuie făcută pe instituţii autonome, respectiv să se ia pedeapsa din legea penală mai favorabilă, iar termenul de prescripţie dintr-o altă lege, respectiv Codul penal vechi", a mai spus Rădescu.
Mirel Rădescu susţine că după ce s-a declarat a fi împotriva acelei opinii şi a argumentat poziţia sa, a fost înlocuit.
"În luna august 2013, a primit pe mail-ul personal un tabel întocmit de doamna procuror şef serviciu Silvia Ştefănescu, privind situaţia cauzelor în care urma să participăm în continuare în şedinţele de judecată, ocazie cu care am constatat că, dintre toate cauzele la care până atunci participam ca procuror de şedinţă, cauza Tender a fost repartizată doamnei procuror Curelaru Claudia Ionela. Am sunat-o pe doamna Ştefănescu şi am întrebat-o de ce anume mi-a fost luat dosarul Tender, răspunzându-mi că aşa zis doamna Bica Alina Mihaela. În considerarea faptului că am apreciat că datorită complexităţii deosebite a cauzei este normal să continui să particip la şedinţa de judecată, la termenul de judecată din luna septembrie 2014 am intrat din nou în şedinţă, motiv pentru care a doua zi am fost chemat la Bica Alina Mihaela, punându-mi-se în vedere ca din acel moment să nu mai am niciun contact cu respectivul dosar şi că este ultima dată când îmi permit să-i subminez autoritatea".
De asemenea, Rădescu consideră că delegarea sa la Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare, nu a fost o promovare ci o încercare de a-l îndepărta.
"Am fost de acord să fiu delegat cu o singură cerinţă, să îmi duc până la final câteva dosare pe care le consideram de o importanţă deosebită, respectiv dosarul privatizărilor strategice, dosarul Patriciu, dosarul Iancu Marian Alexandru, dosarul Banca Transilvania, dosarul fuga lui Omar Haisan", a continuat acesta.
"Din discuţiile purtate în cadrul D.I.I.C.O.T., am înţeles că s-a încercat impunerea unor concluzii de aplicare a unei pedepse sub supraveghere, concluzii ce urmau a fi puse de doamna Curelaru Claudia Ionela. Nu ştiu dacă aceste concluzii au fost puse, ceea ce ştiu este faptul că doamna Silvia Ştefănescu, ulterior judecării pe fond a cauzei, a pus concluzii scrise prin care a solicitat condamnarea la o pedeapsă cu executare pentru toţi inculpaţii trimişi în judecată în dosarul Ovidiu Tender. Din punctul meu de vedere şi prin raportare la experienţa de procuror de judiciar, concluziile pe care un procuror le pune referitoare la modalitatea de executare a pedepsei, pe de o parte conduc judecătorul fie la aplicarea unei pedepse mai blânde, fie chiar la aplicarea unor pedepse cu suspendare sub supraveghere, iar pe de altă parte, lipsesc de orice finalitate o eventuală cale de atac a apelului, motivată de individualizarea judiciară a pedepsei”, a mai spus Mirel Rădescu.
În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită, abuz în serviciu dacă şi favorizarea făptuitorului.
În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
