Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Trădarea EROICĂ a lui Pacepa. Acum 37 de ani, şeful SPIONILOR români a trecut la americani

La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa, „numărul 2” în ierarhia spionajului românesc, a cerut azil politic în SUA.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 25.07.2015 - 13:38

La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa, „numărul 2” în ierarhia spionajului românesc, a cerut azil politic în SUA. A fost cel mai important oficial din România comunistă care a fugit în Occident.

În anul 1978, Ion Mihai Pacepa, pe atunci în vârstă de 50 de ani, avea grad de general locotenent în Ministerul de Interne şi era adjunctul şefului Direcţiei Informaţii Externe a Securităţii. Pacepa se bucura de încrederea totală a lui Ceauşescu, pe lângă care avea şi funcţia de consilier pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică (Pacepa fiind, la origine, inginer, absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială).

Pacepa cunoştea bine Germania de Vest, întrucât pe parcursul carierei sale acţionase, timp de doi ani, ca şef al “staţiei” (spionajului) românesc din RFG.

Ultima misiune a generalului Pacepa

În iulie 1978, Ceauşescu l-a trimis din nou pe Pacepa în Republica Federală a Germaniei. Scopul acestei misiuni este controversat. Unele surse afirmă că Pacepa avea de transmis un mesaj al lui Ceauşescu pentru cancelarul Helmut Schmidt. Potrivit altor surse, Pacepa era de fapt însărcinat să organizeze un atentat împotriva lui Noel Bernard, directorul postului de radio Europa Liberă.

Cert este faptul că, la data de 24 iulie 1978, Pacepa a cerut azil politic la Ambasada SUA din Bonn. Preşedintele Jimmy Carter i-a aprobat imediat cererea, iar la data de 28 iulie 1978, un avion militar american l-a transportat în secret pe Pacepa în SUA.

Mult mai târziu, Pacepa a spus că motivul “defectării” sale a fost refuzul de a-l ucide pe directorul de la Europa Liberă.

În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu i-a dat lui Pacepa doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și a pus un premiu de două milioane de dolari pentru capturarea lui. Aliaţii lui Ceauşescu, Yasser Arafat (Palestina) și Muamar al-Gaddafi (Libia) au pus şi ei câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA.

Ceva mai târziu, Securitatea l-a angajat pe teroristul Carlos Ilici Ramirez, zis Șacalul, cu un milion de dolari, pentru a-l omorî pe Pacepa în SUA. În cadrul “Operaţiunii 363”, Securitatea l-a trimis pe Carlos în SUA cu un întreg arsenal, care includea 37 de kilograme de exploziv plastic (nedetectabil), cinci grenade de mână, mai multe pistoale şi pistoale – mitralieră.

Dar Carlos Șacalul nu l-a putut găsi pe Pacepa în SUA. În schimb, a realizat un atac cu bombă împotriva sediului din Germania al postului de radio Europa Liberă, care difuza ştiri despre fuga lui Pacepa.

“Orizonturi roşii”

În anul 1987, Pacepa a publicat în Statele Unite o carte celebră: “Orizonturi roşii”  (“Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief”). Cartea a fost imediat tradusă în limbile română şi maghiară şi a circulat ilegal, înainte de căderea comunismului, în România şi în Ungaria.

Cea de-a doua ediţie a cărţii lui Pacepa a fost lansată în anul 1990. Potrivit textului de pe coperta acestei a doua ediţii, “Orizonturi roşii” ar fi jucat un rol important în căderea lui Ceauşescu, din decembrie 1989.

La data de 7 iulie 1999, Curtea Supremă de Justiţie a României a emis Decizia 41 / 1999 prin care a anulat cele două sentinţe de condamnare la moarte aplicate lui Pacepa, a dispus reacordarea gradului de general și restituirea bunurilor care îi fuseseră confiscate de regimul comunist.

Pacepa şi Kuklinski

Cazul lui Pacepa, foarte cunoscut în România, nu a fost însă unic în fostul bloc sovietic. Polonia l-a avut pe Ryszard Kuklinski, colonel în serviciul de informaţii al Armatei. Acesta a colaborat cu CIA şi a locuit, în ultima parte a vieţii, în SUA, unde a şi murit, în 2004, la vârsta de 73 de ani.

Despre cazul lui Pacepa, un fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare din Armata Română de după anul 1989, generalul (r) Mihaiu Mărgărit, a evitat să se pronunţe, dar ne-a atras atenţia asupra cazului Kuklinski. Acesta e considerat, în ziua de azi, în Polonia, un erou – ne-a precizat generalul român.

Citeşte şi: Doi suspecţi de terorism torturaţi de CIA în Polonia primesc despăgubiri din partea statului polonez

Este greu de evaluat, astăzi, în ce măsură a influenţat Pacepa Revoluţia din România, din decembrie 1989. Cert este faptul că fuga lui Pacepa în SUA a fost urmată de o colaborare a lui cu CIA, pe care a consiliat-o în anumite acţiuni contra statelor comuniste din Europa.

Surse din CIA au descris ulterior colaborarea cu Pacepa drept “un sprijin important şi unic oferit Statelor Unite”. Pacepa a deconspirat întreaga reţea de spionaj a României comuniste în vestul Europei şi a subminat imaginea lui Nicolae Ceuşescu, cel care era încă socotit, în Occident, drept un opozant al sovieticilor.

Cine l-a omorât pe Kennedy ?

Una dintre dezvăluirile lui Pacepa în SUA a fost cea legată de implicarea KGB în asasinarea presedintelui J. F. Kennedy, din anul 1963 (astăzi, în SUA se recunaşte aproape oficial faptul că JFK a fost ucis de CIA).

Pacepa a mai dezvăluit, în SUA, şi numele altor lideri politici ucişi la comanda URSS, sau a căror asasinare s-ar fi încercat la ordinul sovieticilor. Pacepa a indicat numele lui László Rajk şi Imre Nagy (Ungaria), Lucreţiu Pătrăşcanu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej (România), Rudolf Slánský şi Jan Masaryk (Cehoslovacia), Mohammad Reza Pahlavi (şahul Iranului), Palmiro Togliatti (Italia), Mao Zedong (China).

Nici în prezent nu este cunoscută locaţia exactă a lui Pacepa în America. Există şi voci care susţin că Pacepa ar fi murit  - el fiind născut în anul 1928.

Totuşi, în SUA continuă să apară cărţi semnate de Ion Mihai Pacepa. Una dintre cele mai recente este “Disinformation: Former Spy Chief Reveals Secret Strategies for Undermining Freedom, Attacking Religion, and Promoting Terrorism”, lansată în anul 2013.

Citeşte şi: FOTO. 58 de ani de la executarea lui Imre Nagy, liderul primei REVOLUŢII ANTICOMUNISTE din estul Europei

 

Citește totul despre:

Comentarii