De la începutul războiului civil sirian, în urmă cu patru ani, aproximativ 20.000 de tineri străini au fost radicalizaţi şi au plecat în Siria şi Irak, ca să lupte pentru diferite facţiuni islamiste. După plecarea lor, de cele mai multe ori neanunţată, familia rămâne copleşită de durere, vină, ruşine şi îndoială despre copilul pe care l-a adus pe lume, scrie publicaţia Huffington Post.
Etapele radicalizării
Potrivit expertului în radicalizare Daniel Koehler, procesul de radicalizare are trei faze. În prima etapă, recrutul este euforic, întrucât crede că înţelege, în sfârşit, sensul lumii şi încearcă să îi convertească pe cei din jurul lui.
Apoi, urmează etapa frustrantă, când recrutul realizează că cei dragi nu sunt receptivi la mesajul său. Astfel, apar conflicte în familie – certuri despre îmbrăcăminte, alcool sau muzică. În această etapă, recrutul începe să asculte sfatul grupului său de a pleca de acasă, într-o ţară musulmană.
Citește și: Serviciile de securitate europene, depășite de propaganda Statului Islamic
În ultima etapă, recrutul îşi vinde obiectele personale şi începe să îşi îmbunătăţească aptitudinile fizice. Astfel, întrucât frustrarea lui creşte din ce în ce mai mult, dorinţa de a acţiona devine copleşitoare şi începe să creadă că violenţa este singura soluţie.
Una dintre miile de drame. Karolina Dam şi fiul ei, Lukas
O femeie din Copenhaga, Karolina Dam, mama unui adolescent care a fugit în Siria în urmă cu şapte luni, a aflat că fiul ei, Lukas, a fost rănit în apropiere de oraşul sirian Alep. Bănuind că Lukas este mort şi disperată să afle adevărul, Dam i-a trimis un mesaj fiului ei. Răspunsul pe care l-a primit, o lună mai târziu, i-a confirmat bănuielile.
„Te iubesc atât de mult, copilul meu drag. Îmi este dor de tine şi îmi doresc să te îmbrăţişez şi să îţi simt parfumul, să îţi ţin mâinile fine în ale mele şi să îţi zâmbesc”, i-a scris Dam fiului ei.
După o lună, cineva i-a răspuns: „Ce spui despre mâinile mele haha”. Disperată să afle mai multe informaţii, Dam şi-a păstrat calmul şi a trimis mesajul: „Şi ale tale, dragule, dar mai ales ale lui Lukas”.
Apoi, anonimul i-a mai trimis un mesaj în care a întrebat-o dacă poate face faţă unor veşti. Femeia i-a răspuns „da, dragule”, după care, la câteva secunde, a primit răspunsul: „Fiul tău este bucăţi-bucăţele”.
Potrivit femeii, Lukas a fost un copil retras, iar interacţiunile lui cu ceilalţi se transformau adesea în conflicte. La vârsta de 10 ani, a fost diagnosticat cu sindromul Asperger şi deficit de atenţie, condiţii care s-au agravat în adolescenţă.
Citește și: Cu suflarea morţii în ceafă. Povestea INCREDIBILĂ a unui refugiat sirian care a ajuns în Suedia
Lukas i-a furat inelul de logodnă mamei unui prieten de-ai lui şi a fost prins de poliţişti în timp ce conducea un scuter pe care îl furase. În acea perioadă, Karolina Dam bănuia că fiul ei a intrat într-o bandă.
Convertirea lui Lukas la islam, aparentul miracol
La un moment dat, Lukas a devenit ucenic la un garaj, unde cei mai mulţi angajaţi erau musulmani. Câteva luni mai târziu, Dam a aflat că fiul ei s-a convertit la islam, când a observat că Lukas nu mânca în timpul zilei, pentru că respecta Ramadanul.
Iniţial, la fel ca alte mame ale unor terorişti SI, Karolina Dam a văzut converirea fiului ei la islam drept un „mic miracol”. Femeia nu a înţeles de ce Lukas devenea irascibil când ea asculta muzică sau de ce a ajuns într-o zi acasă îngrozit că ea nu va putea să ajungă alături de el în Paradis, dacă nu se convertea la islam.
Lukas nu făcuse transformarea completă. Adesea, era furios şi izbea cu pumnii în pereţii din camera lui.
Pentru că se temea de ceea ce ar putea să facă fiul ei, Dam a apelat la asistenţi sociali şi l-a internat într-un azil, dar Lukas a fugit. El a început să locuiască în apartamente din Copenhaga cu trei islamişti, mai în vârstă decât el.
Dam l-a dat dispărut, dar pentru că Lukas, care la acea vreme avea 15 ani, o suna în fiecare zi, poliţiştii i-au spus că, teoretic, el nu poate fi catalogat drept dispărut. După ce s-a întors acasă, Dam a vrut să îl interneze din nou. În timp ce îi făcea bagajele, i-a găsit între lucruri o vestă antiglonţ.
În mai 2014, imediat după ce a împlinit 18 ani, Lukas a dispărut. După câteva zile, a sunat-o pe mama lui de la frontiera cu Turcia şi i-a spus că are nevoie de o vacanţă. „Eram speriată. Era încă un băiat, vulnerabil, uşor de manipulat. Şi faptul că a plecat singur, fără să îşi ia rămas-bun, m-a speriat foarte tare! Dacă un băiat nu îşi ia rămas bun de la mama lui, ceva nu este în regulă”, a spus Dam.
În următoarele câteva luni, Lukas a păstrat contactul cu mama lui, căreia i-a spus că lucra în tabere de refugiaţi turce, unde împacheta haine, aducea apă şi pregătea masa. Într-o fotografie pe care i-a trimis-o mamei sale, apărea cu părul ud, zâmbind, chiar înainte de a merge să se roage.
Însă, potrivit jurnalistului danez Jakob Sheikh, care scrie o carte despre Lukas şi alţi jihadişti, băiatul a ajuns în Siria şi s-a alăturat facţiunii islamiste Ahrar al-Sham.
Citește și: Analiză Der Spiegel: Cum ar putea fi oprit exodul refugiaţilor sirieni
La sfârşitul lunii septembrie, Lukas a rupt legătura cu mama lui. În acea vreme, facţiunea condusă de Ahrar al-Sham a fost anihilată într-un atac ISIS, iar Lukas s-a alăturat Statului Islamic.
După două luni de tăcere, Lukas a reluat legătura cu Dam, care l-a rugat să îi spună când se va întoarce acasă. „Nu îţi pot spune, pentru că nu ştiu”, i-a răspuns tânărul. Aceastea au fost ultimele cuvinte pe care Lukas i le-a spus mamei sale.
În 28 decembrie 2014, un prieten musulman al lui Lukas, din Copenhaga, Adnan Avdic, i-a făcut o vizită Karolinei Dam şi i-a spus că Lukas a fost rănit. „Atunci am ştiut că este mort”, a spus femeia.
Vânătoarea de informaţii pe Facebook
Avdic i-a trimis Karolinei Dam un link către un grup privat pe reţeaua de socializare Facebook. Acolo, femeia a văzut o imagine cu Lukas relaxându-se întins pe pământ, cu un pistol mitralieră AK-47 lângă el şi cu steagul SI prins pe peretele din spatele lui.
La scurt timp, Dam a citit un mesaj despre moartea lui Shaheed, despre care ea ştia că este numele musulman al fiului ei. „Fie ca Allah să îl accepte pe danezul nostru convertit, numit Shaheed”.
De aemenea, prin intermediul unui alt prieten al fiului ei, Karolina Dam a aflat că Lukas s-a căsătorit. El i-a trimis şi înregistrări audio. Într-una dintre ele, Lukas râde şi comentează cu un prieten despre atmosfera frumoasă, în care se aud păsări ciripind. Însă, în alta, tânărul este agitat şi spune: „Fraţii şi surorile noastre sunt omorâţi, sunt măcelăriţi de parcă ar fi animale”.
Citește și: Cum se transformă Europa într-o fortăreaţă în faţa refugiaţilor
Dam l-a întrebat pe prietenul lui Lukas dacă fiul ei a decapitat pe cineva. Deşi el şi alţi jihadişti i-au spus că Lukas nu a fost implicat în violenţe, jurnalisstul danez a spus că, potrivit serviciilor secrete daneze şi altor luptători islamişti, Lukas a fost luptător SI în ultima lună de viaţă, petrecută în Siria.
Karolina Dam este una din miile de mame ale căror fii au fost radicalizaţi şi au murit luptând pentru Statul Islamic. Christianne Boudreau, din Canada, care şi-a pierdut un fiu în Siria de Armata Siriană Liberă şi specialistul în radicalizare Daniel Koehler au fondat două organizaţii – „Hayat Canada” şi „Mothers for Life”, care le oferă asistență familiilor tinerilor radicalizaţi.
