România a fost prima ţară din lume care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la data de 27 august 1991. Trecuseră doar câteva ore după ce Guvernul de la Chişinău proclamase independenţa noului stat.
„Cum puteam, noi, România, să nu recunoaștem independența Republicii Moldova, care se desprindea din Uniunea Sovietică?”, se întreba retoric, în ianuarie 2015, într-un interviu televizat, Ion Iliescu – preşedinte al României în anul 1991.
Decizia luată la Bucureşti, la 27 august 1991, a fost însă criticată de la bun început, atât în România cât şi în Republica Moldova.
În ambele state, recunoaşterea independenţei fostei republici sovietice a fost interpretată drept o renunţare oficială a României la ideea reunificării cu Basarabia.
Un asemenea proiect politic începuse a fi luat în calcul după reunificarea Germaniei, în anul 1990, şi după ce URSS s-a destrămat, în anul 1991.
La data de 27 martie 1991, pentru prima dată după anul 1944, la Chişinău a fost marcat evenimentul unirii, din anul 1918, a Basarabiei cu România.
Înainte ca Republica Moldova să-şi declare independenţa, decizii similare adoptaseră Lituania, la 11 martie 1990, precum şi Letonia şi Estonia – la 3 martie 1991.
Atât cele trei state baltice, cât şi Basarabia fuseseră ocupate de URSS în anul 1940. Diferenţa fundamentală era însă aceea că, în 1940, Estonia, Letonia şi Lituania erau ţări independente, situaţie la care au revenit în anii 1990 şi 1991. În schimb, Basarabia era, în anul 1940, o provincie a României, iar independenţa proclamată la Chişinău, în anul 1991, a reprezentat o premieră istorică.
Ziarul Timpul, din Republica Moldova, afirmă că, în anul 1991, reunificarea cu România a fost discutată aproape oficial de liderii de la Bucureşti şi Chişinău. Publicaţia din Republica Moldova prezenta, în anul 2013, o declaraţie a ambasadorului Aurel Preda, care a fost ministru consilier la Ambasada României de la Chişinău, în anul 1991.
La acel moment, la invitaţia lui Vasile Nedelciuc (reprezentantul Frontului Popular), Aurel Preda ar fi făcut parte din colectivul care a redactat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Republica Moldova se putea alipi la România, cu Mircea Snegur vicepreședinte la București
„Redactarea Declarației de Independență a fost concepută ca un prim pas spre reunificarea celor doua state românești. În acest sens, trebuia rezervat un post de vicepreședinte al României, care să rămână vacant până când se va realiza unirea. Apropiații lui Ion Iliescu nu au acceptat”, a declarat Preda, citat de ziarul Timpul.
Persoana care urma să ocupe funcţia de vicepreşedinte al României era Mircea Snegur, preşedintele în funcţie al Republicii Moldova.
„Daca tot faceti Constituția acum, spune-i lui Ion Iliescu că noi am vrea un post de vicepreședinte”, i-ar fi transmis Mircea Snegur lui Aurel Preda.
În schimb, Ion Iliescu, preşedinte al României între anii 1989 – 1996, a respins categoric afirmaţiile fostului ministru consilier Preda.
„Este o aiureală de-a lui Preda. Nu a existat o asemenea propunere. Era o perioada tulbure, nu era posibil asa ceva”, consideră Ion Iliescu.
Ulterior, preşedintele Mircea Snegur a semnat, la Alma Ata, acordul de aderare a Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente, organizaţie succesoare a URSS. România s-a orientat spre NATO şi spre Uniunea Europeană, iar Republica Moldova, dependentă economic de Rusia, a continuat să oscileze între Est şi Vest.
În plus, Republica Moldova a pierdut, de facto, controlul asupra zonelor din stânga Nistrului, cu populaţie aproape integral rusofonă.
Subiectul reunificării Republicii Moldova cu România nu a mai fost reluat niciodată de guvernanţii de la Bucureşti şi Chişinău, rămânând doar obiectul unor controverse politice.
În schimb, ideea Unirii s-a menţinut în atenţia unor grupuri ale societăţii civile de pe ambele maluri ale Prutului. În perioada 1990 – 1991, peste Prut se întindeau, simbolic, primele poduri de flori. Momentele din anii 1990 – 1991 au fost rememorate în anul 2015, la iniţiativa ”Platformei Unioniste Acţiunea 2012”. În iulie 2015, câteva sute de basarabeni au pornit în marş, pe jos, din Chişinău spre România.
La data de 12 iulie 2015, basarabenii au ajuns la Bucureşti. Ei au fost primiţi cu simpatie de populaţia Capitalei , câteva sute de bucureşteni alăturându-se mitingului. Marşul a ajuns până la Palatul Cotroceni. Din păcate, preşedintele Klaus Iohannis nu s-a întîlnit cu unioniştii, fiind plecat, la acel moment, din Bucureşti.
