Trei muzee din Bucureşti deshid până pe 15 iulie o expoziţie inedită dedicată unui tărâm cu totul şi cu totul special, Dobrogea.
Un teritoriu al extremelor, în care pământul crăpat de vremea secetoasă se învecinează cu Marea Neagră şi cu Dunărea, Dobrogea este plină de frumuseţe şi poezie.
„În orice ţară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieţii aş fi fost înconjurat, gândul – iar apoi întreaga mea fiinţă – s-a întors de fiecare dată în Dobrogea la praful şi mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric şi generos. Oriunde m-aş fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă.
Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get şi de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în ţărână,” scria Geo Bogza în „Dobrogea, Dobrogea”.
Expoziţia intitulată „Dobrogea. Între pământ şi mare, amprenta timpului şi a omului”, implicând numeroase instituţii şi centre de cercetare române şi franceze, prezintă bogatul patrimoniu al Dobrogei, prin rezultatele cooperării ştiinţifice franco-române în domeniile arheologiei, geologiei şi al protejării biodiversităţii. Acest eveniment este special atât prin conţinutul său, anumite piese de colecţie fiind prezentate pentru prima dată marelui public, cât şi prin structura sa, deoarece expoziţia va avea loc simultan în trei muzee: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional de Geologie al Institutului Geologic din România. La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, expoziţia deschisă la Sala Foaier se articulează în jurul omului, a prezenţei sale pe teritoriul Dobrogei, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Arheologi şi etnologi vor recompune un spaţiu în care îşi vor povesti aventurile, între bucuria descoperirii şi constrângerile ştiinţifice. Din expoziţie nu vor lipsi lucruri frumoase specifice acestei zone precum ţesături, obiecte din lemn, ceramică, icoane, podoabe, mobilier, dar şi muzici dobrogene.
La Muzeul Naţional de Geologie, expoziţia prezintă publicului fosile din Jurasic, Cretacic şi Neogen descoperite de paleontologii români şi francezi pe teritoriul Dobrogei: oase de pinipede (foci fosile) şi de păsări fosile, lemne pietrificate, roci din Paleozoic precum şi diverse moluşte fosile.
Iar la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, celebru pentru cercetările sale ştiinţifice privind biodiversitatea – o temă cu un important impact social, i se arată publicului vizitator bogăţia rezervaţiei biosferei Delta Dunării, peştera Movile – o viaţă bizară într-un mediu ostil, dar şi filme ale descoperirilor ştiinţifice ale expediţiilor oceanografice.Comisarul expoziţiei este dr. prof. Jean-Paul Saint Martin, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris.
